pace in franceza

Exerciţiu de admiraţie

ador să cred în visele care nu dor
care îmi aduc în suflet universul
în care-mi cresc măreţe aripi de condor
mări şi munţi să străbat cu demersul.

Riviera Franceză e-o amintire vie
în care-am strâns splendori magistrale
unde-am descoperit magică geografie
cu oameni şi tradiţii ancestrale.

ador să mă încred în dragostea mea
îmi pun toată nădejdea în puterea ei
în nopţi de opal mi-aduce liniştea
în caleaşca vieţii să-i urmez pe zei.

de poeţi mă apropie fanteziile vremii
magicieni de cuvinte- ei sunt boemii.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu–mi pasă de acele doamne

Nu–mi pasă de doamnele ce curtate se vor seară de seară,
Daţi-mi pe-Amaryllis, fata fără griji, cea blândă, de la ţară.
Cu artă-nşeli natura; în schimb, ei, frumuseţea-i este-ntreagă.
Când o curtez şi o sărut, îmi strigă, "Dă-mi pace şi te du!"
Dar, odată ajunşi la adăpost, ea nicicând va spune nu.
Fiindcă o iubesc pe Amaryllis, ea îmi aduce fructe, flori;
Dacă-aş iubi-alte doamne, mi-ar trebui ploi de taleri lucitori.
Daţi aur celor care vând iubiri, eu vreau doar fata mea cu nuri:

Când o curtez şi o sărut, îmi strigă, "Dă-mi pace şi te du!"
Dar, odată ajunşi la adăpost, ea nicicând va spune nu.
Iubind moderne doamne, trebuie perne şi paturi cu brocart.
Mie daţi-mi umbră de sălcii, muşchi moale şi frunzele drept pat;
Şi pe proaspăta-Amaryllis, hrănită cu miere şi cu lapte.
Când o curtez şi o sărut, îmi strigă, "Dă-mi pace şi te du!"
Dar, odată ajunşi la adăpost, ea nicicând va spune nu.

poezie de Thomas Campion, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vârtej de pace şi splendoare

Sunete armonioase ce-mi copleşesc inima,
Misterul cuibărit în culorile unei picturi,
O lacrimă ce-şi strigă bucuria sau patima,
Clipe zdrenţuite ce lasă grăbite minuturi.

Chemarea speranţei, valul ce se rostogoleşte,
Pulberea de stele ce fardează cerul de vară,
Picături mărunte de ploaie, căzând mocăneşte,
Sărutări pasionale pierdute într-o gară...

Ascult încântată aceste voci, zbor peste toate,
În mine le-ajung ca pe o smoală strălucitoare
Ce mă-nvăluie scoţându-mă din captivitate,
Ducându-mă într-un vârtej de pace şi splendoare.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În gândul mamei...

În gândul mamei purtător
de pace şi iertare,
se strâng buchetele cu dor
de noi, de fiecare.

În ochii ei cu întrebări
ce ocolesc răspunsul,
sunt urmele unor schimbări
când o încercă plânsul.

Cu glasul slab şi iertător
ne spune cu sfială
c'ar vrea să fie spectator
la nepoţei la şcoală.

Să vadă cum din rădăcini
dau mugurii în floare,
să depene iar amintiri
pân' la apus de soare.

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Carpinisan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelulul hoţului cinstit

Rondelulul hoţului cinstit
Hoţii mari, azi nu vorbesc
Că-n pace, legea să-i lase,
Ei fiind domni de mătase
Cu un caracter grotesc...

Ei din jaf mascat trăiesc
In somtuoase vile, case
Hoţii mari azi nu vorbesc
Că-n pace, legea să-i lase.

Dar mărturii povestesc
Că ei merg pe căi retrase,
Ca şi cum de legi uitase,
De îs prinşi, ciudat muţesc
Hoţii mari azi nu vorbesc!

rondel de Constantin Enescu din Amprentele Sufletului, nr. 4/2015 (3 martie 2015)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitarea

Dacă acum mi-ar apărea în cale
l-aş întreba
de şapcă
de bicicletă
de sacoşa de pânză cu sticle goale
de "Suceava"
pentru mine
fireşte!
de cheia franceză
pe care nu o mai găseşte nimeni
de lopata aia cu care mi-am
aruncat rugina
de patul în care e bătut un cui
nu ştiu unde
doar să nu fie ridicat când vine preotul
la bobotează
de căţelul "Ciufulici" care acum e în Anglia
de graurii
înspăimântaţi de liniştea palmelor
de brad

[...] Citeşte tot

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să trăim în pace

Fraţilor hai să trăim ca fraţii.
Chiar de nu vorbim aceeaşi limbă.
Căci părinţii ne sunt carpaţii
Şi vatra ţara noastră sfântă.

Trăim pe o palmă de pământ.
Ne -am născut toţi într-o ţară mică.
Hai să o iubim
Şi de nimeni să nu avem frică.

Căci frica naşte ură,
Hai să nu ne mai duşmănim.
Chiar de nu avem aceeaşi cultură
Uniţi toţi trebuie să trăim!

Fraţilor hai să trăim în pace,
Chiar de nu suntem de acelaşi sânge.
Căci ca o mamă bună ţara noastră
Pe toţi la pieptul ei cu drag ne strânge.

poezie de Vladimir Potlog (19 iulie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Horă românească

Haideţi fraţi, mână în mână,
Să jucăm hora română,
Unirea să o sfinţim
Şi în pace să trăim.

Din pieptul recunoştinţei,
Imnul ţării să se înalţe,
Sub cupola libertăţii
Eroii să îi slăvim.

Unde îi pace şi frăţie,
Este spor şi veselie,
Şi linişte la hotare,
Fără frământări barbare.

S-au luptat pentru Unire,
Moşii noştri şi strămoşii,
Noi acum s-o ocrotim,
Că-i esenţa libertăţii.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (19 ianuarie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aspecte 2021

E pace...
E o linişte falsă,
Afişată peste nemulţumiri în rate,
Sunt tăceri sugrumate şi priviri vorbitoare,
Sunt stări triste, rânjind la soare,
Că domul Covid nu ne-a lovit chiar pe toţi,
Şi sufăr, că durerile omeneşti se răsfaţă ca în rele poveşti,
Când suntem neputincioşi sau fără recuperare.

E pace...
E o linişte întrebătoare peste poveri în floare,
Sunt tăceri strigătoare la cer,
Este atâta ură, singurătate în doi şi dezbinare,
Indolenţa omenească creşte, nu moare,
Iubirea şi prietenia nu mai au sfânt temei,
Sunt cernite la culoare,
Este încruntare, minciună, sfidare, dezorientare
pe orice carare
Şi capete aplecate afişând disperare.
Speranţa de bine tristă floare este constrânsă şi peste hotare,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (8 aprilie 2021)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Retrospectivă

Părinţii dragi sunt neam şi ţară
Rămaşi prezenţi în gând şi azi.
Eroii bravi prin dragostea de ţară
Şi cer senin din vârf de brazi.
Ecoul viselor ce-au tot visat
Din veac în veac străbunii mei
Iubirea, cugetul curat,
Nădejdi în ample epopei.
Tinereţea patriei nepieritoare
Elanul care creşte-n fiecare
Lumina ce se-nalţă din izvoare
Unitate în credinţă şi visare.
Iubire de trecut, prezent şi vremea viitoare...

N-am cunoscut decât suprema bărbăţie
Iar preţu-ntreg îl pun întâi şi-ntâi pe omenie
Cu fruntea sus, privind furtuna-n faţă,
Ogorul le e patrie şi viaţă.
Lumină sunt pe fruntea sa măreaţă,
Aceeaşi falnică coloană infinită

[...] Citeşte tot

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!