Poezii despre cine-i omul, pagina 7
La omul cu suflet bun
hoția nu-și are locul.
Dar la omul care-i hun,
e prezentă, arzo focul.
catren de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
iar
Încercam să dorm mâine
mă trezesc devreme
muzici răzbăteau până la mine, am tras
storurile, mi-am pus perna peste urechi
nervos deja
Ia să văd, domle, cine-i chefliul!
Ascultam pe la uși
nimic
Măi să fie!
îmi cânta inima
ce-o fi apucat-o?
și ce vioi
ce
orchestră
uf!
iar iubește!
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
După Auschwitz
Furia,
incisivă ca o cange,
pune stăpânire pe mine.
Zilnic,
fiecare nazist,
ia, la ora 8:00 A. M., un copil
și îl prăjește pentru micul dejun
la tigaie.
Iar moartea, obișnuită cu aș ceva, privește impasibilă
și își curăța mizeria de sub unghii.
Omul este esența răutății,
spun asta în gura mare.
Omul este o buruiană
care trebuie arsă,
spun asta în gura mare.
Omul
este o pasăre plină de mâl,
spun asta în gura mare.
[...] Citește tot
poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept oferte
Sunt un sistem informational complex
dar de când omul și-a pus masca și
a devenit o știre
cineva m-a infectat cu un virus
al cărui antidot
zice-se că
ar fi tot omul.
poezie de Teodor Dume (2020)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul bun și omul rău
Știe orice nătărău,
Din cel mai umil cătun:
Bunu-i bun și când e rău,
Rău-i rău și când e bun.
pamflet de George Budoi din Bunătatea și răutatea (28 iulie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
omul acesta este înalt și alb
ca un mesteacan obosit
de lungile clemente
abia de vad de unde a venit
sa-mi fie frunte
frunza
in iarna ce se-apropie subtil
cu umbre fade si miros salciu
de gheata ce se sparge si disipa
lumina-n aurori
e omul meu venit de nicaieri
o doamne
cat suflet poti sa pui
peste ghetari
paduri
și tot ce-a mai rămas
înalt și alb în omul ăsta
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între dificil și imposibil se extinde...
Între dificil și imposibil se extinde
domeniul, întotdeauna-n schimbare. Acolo,
mereu în tranzit, locuiește omul,
cu privirea scrutând ogoarele
infestate de lăcuste, într-o carne
jumătate vis, jumătate gând, fără nici un reper.
În zid, o floare.
O floare încolțită și crescută-n nisip.
Nisip care s-a acumulat, odată,
cu mult timp în urmă, cum se acumulează întunericul
sub un soare, îndepărtat și indiferent,
într-o noapte făcută din vele întinse
și iubirea a trei îndrăgostiți, înainte să fi ars casele și cărțile.
Nimeni nu știe cauza schimbării neașteptate
a culorii pietrelor, a muzicii aerului,
a murmurului dorinței în urgența unei igiene.
Cine-i generos cu el însuși, acum, după toate-acestea,
gură mușcând din umăr și pântec lipit de gură:
aceeași continuă luptă pentru a găsi drumul, alfabetul, forma?
poezie de Carlos Barbarito, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogu Pintenogu
Rosu, sprinten,
Alb la pinten,
Uite Gogu,
Pintenogu!...
Prin ogrăzi și prin urzici,
Între pasările mici,
El e cel mai mare-aici!
Cât e vară cucurigu!
Cucurigu când dă frigu',
Cine-i frate, dumnealui?
Cum îl cheamă?
Poți să-mi spui?
poezie de Cicerone Theodorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul cu mustață de fum
Omul cu mustață în dublu exemplar,
Omul cântă din mustață imnuri de slavă
Pentru sine, mustața lui este din sârmă ghimpată,
În loc de mustață poartă un fuior de fum.
Fiecare dă o soluție, murim fiecare dintr-o soluție,
O jucărie explozibilă, fum dens violaceu, sârmă electrică,
Bordelurile ambulante pentru bieții soldați se înmulțesc,
Armistițiul se va încheia într-un bordel,
Se va servi cianură la masa tratativelor,
Cine dorește poate să aleagă un atac cerebral la o vilă
Bine păzită, dar omul cu mustață de fum
Nu va muri niciodată.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Om rău, om bun
Nu-i nicio glorie, vă spun,
Să faci om rău din omul bun,
Da-i una extraordinară
Să faci om bun din omul fiară.
poezie de George Budoi din Bunătatea și răutatea (25 august 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!