Poezii despre ascultarea unui acatist, pagina 7
Aveți lumină?
Ciudat e cum învie Crist
Și cum vă dă lumină,
Deși din niciun acatist
Vreun rost nu se animă,
Mereu tu treci drept egoist,
Mereu ești tu de vină.
Măcar pentru o zi de-ar fi
Lumină peste lume!
Atunci nu v-ați mai amăgi
Năuci în rugăciune,
Când boli și moarte zi de zi
Nu-i nimeni să-și asume!
Mâine veți fi din nou posaci,
În lumea voastră strâmtă,
La fel de triști, ori de săraci,
Cu inima înfrântă,
Supuși unor prelați rapaci
Ce mintea vi-o-nfierbântă.
[...] Citește tot
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre lumină
- poezii despre tristețe
- poezii despre moarte
- poezii despre înfrângere
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viitor
- poezii despre umor
- poezii despre sărăcie
Păcatul
Mă picura pumnal de sânge
din aripa rupta
a unui înger.
Furtuna ce trecu
lăsă în urmă o noapte
ce se scurge greu
din Rai...
Încă mai cad pene albe
stropite cu durere și cu moarte.
Se aduna corbi în cer,
se împrăștie foc pe pământ,
iar eu zadarnic încerc să adorm
sub aripa ruptă a unui înger...
poezie de Emilia Roșca (13 noiembrie 2007)
Adăugat de Emilia Roșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre îngeri, poezii despre sânge, poezii despre somn, poezii despre rai, poezii despre noapte, poezii despre foc sau poezii despre durere
Blestem sărutul
Blestem sărutul buzelor nebune
Și-mbrățișările fără de rost,
Cuvintele, ce nu mai pot a spune
Nimic din inocența... unui fost.
Aș fi gelos, însă nu am pe cine,
Iertările-s la margini de păcat
Și leagă neputința de suspine
Cu valurile... unui bal mascat.
Blestem destinul clipelor rebele
Și frumusețea sufletului, care
Va scutura, peste iubire stele,
Dar calcă infinitul... în picioare.
Dinspre tăceri, uitările mă cheamă
Spre ascunzișuri albe ca un dor,
Ce leagă așteptările-n năframă,
Minciuna... risipind-o pe covor.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre plâns
- poezii despre picioare
- poezii despre măști
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Desenându-i pe piele nervurile negre ale unui cireș japonez înflorit
cele mai mari victorii sunt chiar acele jocuri în care ai fost înfrânt
iremediabil distrus de propriile argumente
tocmai atunci când erai poleit cu certitudini
adevărata lumină îl îmbracă pe cel învins
desenându-i pe piele nervurile negre ale unui cireș japonez înflorit
cum seva materialității
maternă
coborând în celălalt
un cer mai deschis către implozia finală
un scut de care te izbești
înainte de a străpunge universul
către revelație
prin durerea voluptuoasă a unui adevăr ce se stinge
poezie de Angela Furtună din Pelerinul din Aqualung (25 septembrie 2008)
Adăugat de Angela Furtună
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre victorie, poezii despre superlative, poezii despre senzualitate, poezii despre negru, poezii despre mamă, poezii despre jocuri sau poezii despre flori
Lacrimile unui suflet...
În viața lacrimi-le-s iminente
Se risipesc în voci, fără pereche
Chitara unui gând se aude-n larg,
Pe o nava fără de catarg.
Suntem un vis, nutrind spre-neîmplinire.
Visând, la un crâmpei de fericire
Suntem un semn, o literă de sticlă
De timp, de noi, de noapte, ne e frică
Planăm- un pescaruș în zări murdare
În noi e ploaie, dar e și ninsoare.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre ploaie, poezii despre ninsoare sau poezii despre gânduri
Psalmul poetului
Să-ți urc Golgota poezie
să bat pironul unui epitet
dar până când fir-ar să fie
îmi mai permiți să fiu poet
Mai bat pironul unui epitet
metafora-și deschide rana
din trupul ultim de sonet
îmi culeg sângele cu cana
Metafora-și deschide rana
dar până când fir-ar să fie
nu-mi uit condiția umana
și-ți urc Golgota poezie
Să bat pironul unui epitet
în stâlpul infamiei că-s poet
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie sau citate de Costel Zăgan despre poezie
Ultimul val
Aș vrea să culeg fiorii din florile timpului meu,
să îi simt prin pori cu nume de speranță
alint în adierea unui nou răsărit,
unui nou val,
marele val,
ultimul val
în sunetul catifelat al petalelor roșii,
să nu-i las,
în ignoranța lor,
să fure raza din nori,
îmbrățișarea infinitului,
și sărutul cu aroma iernii din mine...
poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre roșu, poezii despre nori, poezii despre infinit, poezii despre ignoranță sau poezii despre iarnă
Cerșetor
Cerșeam adesea prin piețe
Să dau venitul meu cerșetoresc
Unui bolnav, infirm
Ce nu primise darul pasului.
Cerșeam pentru un miez de pâine
Și-l dăruiam
Asemenea unui gand bun
De vindecare,
Cerșeam de la Tine un pas
Să-l dăruim amândoi
Acestui biet nenorocit
Ce-n viața lui întreagă
Niciodată pe ambele picioare
n-a pășit.
poezie de Claudiu Ovidiu Tofeni din Pas pierdut (10 aprilie 2006)
Adăugat de Claudiu Ovidiu Tofeni
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cadouri, poezii despre pâine, poezii despre cerșetorie sau poezii despre boală
Iarnă în Basarabia
Un aer pur ca mustul stat din fiert.
Un vis răpus ca zborul unui cerb.
Un timp oprit din pasul său alert.
Un suflet trist ca umbra unui verb.
Din ceruri par să ningă vârcolaci.
Un ger cumplit se-ntinde coviltir.
Se-aud cum cântă scripcile-n copaci
Și-și suflă-n mâini cum morții-n cimitir.
poezie de Nicolae Mătcaș din Azur (2002)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vârcolaci, poezii despre verb, poezii despre mâini sau poezii despre muzică
Un verb
Parfumul unui cantec rar
fradonat frenetic de-un fierar
ce si-a pierdut Lumina.
Credinta verde din palmele-i
se usuca cand Toamna
ii rasare in buzunar.
E pacalit de soarta.
muritor prins in cusca si cantar,
cu viata bine scrisa-n calendar.
Si invartindu-se intre metale,
foc si stele de amar
canta parfumul unui cantec rar.
poezie de Emanuela Florea
Adăugat de Beatrice Coman
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre toamnă sau poezii despre calendar