cultura unui popor

În orice om

În orice om, un suflet se găseşte,
Dar cel mai des, acesta-i ignorat;
În orice om, o rază străluceşte,
Dar unii văd doar cerul înnorat.

În orice om, o poartă se deschide
Către o lume plină de minuni;
În orice om, un vis se sinucide,
Trăgând un suflet singur spre genuni.

În orice om, iubirea vrea iubire,
Dar, ce primeşte-n schimb, e un calvar;
În orice om, prea multă amăgire
Se strânge din speranţa lui "măcar".

În orice om persistă amintirea
Acelui sentiment nemărginit;
În orice om se face răstignirea
Unui profet, de alţii, nedorit.

[...] Citeşte tot

poezie de Ionuţ Caragea din din volumul în pregătire Căutătorul de amintiri (17 iunie 2022)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bega la Arad

bubiţe dulci ca-n bucureşti
şi eczeme de cartier nu
mai găseşti - asta e poezia
pe care nu o recit de
când primarul nostru, vopsit liberal, a
înnebunit (?!): s-a aliat cu o falcă
uitând că bega nu e
mureşul răsucit la arad în industria unui gard
că bega nu e
un lighean ce se vasă în mureş
abia pe la mako, abia co
borât în puterea
unui vameş sadea - care mai şi uneltea
încă în exerciţiul
unei pensii de protocol, cu
păr pe piept şi cuişoare
finuţe-n desuuri
şi vârfuri
cum noi nu am fost
abia

[...] Citeşte tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sinuozităţi lirice

[mozaic]

acorduri
dintr-o barcarolă
a fiordurilor

fantezii de septembrie-
bâzâitul muştei oferă
contur dimineţii

plutind printre nori
turnul de apă-
luna-n trecere

sinuozităţi lirice-
emoţia unei adieri

[...] Citeşte tot

poezie de Anişoara Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din ochiul tău drept îndoiala curgea ca un râu

atingându-mi palmele pregătite să frământe
lutul glorioasei clipe
am renunţat să visez
doar mă scald în durerea unui trecut incert
cât poţi tu să fii e lesne de înţeles
un drum fără margini
sau un lan de grâu nesfârşit
unde macii îndrăznesc să tulbure aurul zilnic

ochiul tău stâng se rezema pe albul feţei de masă
şi n-am făcut nimic să rup lanţul acela fragil
pentru că eu am renunţat să visez
doar mă scald şi acum
în durerea unui trecut incert
şi totuşi
te-ai desprins uşor
ca adevărul de pe un perete imaginar
intrând în jocul fără întoarcere

eu te-am rugat să te rogi

[...] Citeşte tot

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reproş... la propriu

E plină lumea de necazuri,
Golită de femei, bărbaţi
Prin puşcării închişi; din nazuri
De procurori, de juji... legaţi

Atâţi nevinovaţi spăşesc;
Sunt pedepsiţi pentru nimicuri
Şi-o ţară-ntreagă mi-o găsesc
În cumpănă de ştiri, de plicuri.

... Iar un pungaş, escroc penal
Ce-a păgubit de miliarde
Şi-al tău moral şi material...
E plâns de hoţi de-ai lui, în hoarde.

Ah Doamne, oare acestă ţară
-Sau nu ea este vinovată,
E Doamne acest popor- povară
Dreptăţii-n lume, blestemată?!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce ...

de ce ne furăm drumurile
pe care trebuie să mergem?
de ce ne murdărim iarba care râde la noi
de ce aruncăm pe ea cu hârtii şi gunoi?

de ce în tramvai, în autobuz sau troleibuz
în metrou
pe stradă, în magazin sau în scara blocului
la şcoală, chiar şi-n noi
ne murdărim unii pe alţii de parcă am umbla
goi?

nu suntem sălbateci!
nu suntem popor de tâmpiţi!
de ce să fim gunoiul Europei?
de ce sa minţim chiar şi pe copii?

avem munţi, avem dealuri, păduri, râuri şi câmpii
de ce toate astea trebuie să ajungă la străini?

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Muha (octombrie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oh...

Oh, naţiune, îmi plâng sfârşit de voi!
Chiar aşa rău cu toţii am ajuns,
Ca toţi -nenorociţi, lichele, proştii, boi-
Să ne conducă-n mâine... popor neajuns?

Ce e cu neamul, zis demult, al meu,
Cel ce-n istorii aveam şi acuma-l pierd,
De am blestem de atât suportat greu,
Tot nesfârşit, s-ajung să nu-l mai cred?!

Unde s-au dus bun-simţ, onoare, crez,
Ce-ar fi numai covorul paşilor eterni,
Doar să mă încalţ în rituri, să urmez
Să fiu eu dacul primilor moderni...

O fi fost bob sămânţa de altădată,
Să crească pir şi volbură de oameni,
Mă înţelenind de spuza deşănţată,
Ce o arunc... şi-mi spune că sunt seameni?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 februarie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul care a luat locul unui munte

Era acolo, cuvânt cu cuvânt,
Poemul care a luat locul unui munte.

El i-a respirat oxigenul,
Chiar şi-atunci când cartea zăcea întoarsă-n praful de pe masă.

Îi reamintea cum a avut nevoie
De un loc unde trebuia să ajungă urmându-şi propria direcţie,

Cum a reconstituit pinii,
Cum a mutat stâncile şi şi-a croit drum printre nori,

Căutând perspectiva care urma să fie cea corectă,
Unde el urma să fie perfect într-o inexplicabilă perfecţiune:

Exact acea stâncă unde inexactitatea lui
Urma să descopere, în sfârşit, panorama spre care ei năzuiseră,

Locul unde putea sta întins şi, privind în jos spre mare,
Recunoaşte unica şi singuratica lui locuinţă.

poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glorie şi deşertăciune

Voi pentru cine scrieţi? Pentru popor? Nu cred.
Vă-ntreb descumpănit, pe la vreo sindrofie,
Când mă-ntâlnesc cu viermi, ce rod din mărul putred,
Al noii poezii, lipsită de grafie.

Cu vorbă redundantă şi fără armonii,
Delirul la vedere, truisme derizorii,
Cu strâmbe suprapuneri de false simetrii,
De gângavi ridicaţi la rangul de notorii.

Nu spuneţi nimic lumii, bolborosiţi prostii
Şi-amestecaţi cuvinte ca nişte scamatori,
Ducând în derizoriu înscrisul pe hârtii,
Prozaici şi ridicoli, voi bieţii amatori.

Visaţi supremaţii, în clasamente şchioape,
Clamând inconştienţi, cu tâmpă detaşare,
Că geniul e în voi şi vine să se-adape,
Din nerozii obscure ce-ascundeţi în sertare.

[...] Citeşte tot

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secretar de judeţ

M-aş face secretarul de judeţ,
Sau de ceva, la scurte intervale,
Nu vreun actor, poet, sau cântăreţ,
Să iau şi eu salarii colosale.

Ce reverii, ce har dumnezeiesc?,
Suprem e secretarul de judeţ,
Pătruns de interes cetăţenesc,
În mână c-un pahar de Vânjuleţ.

Mi-ar fi de-ajuns şi-o lună pe un ştat,
Dar numai bugetar de-naltă clasă,
Cultura nu e azi vreun atestat,
Ci o ghiulea la glezna pernicioasă.

Măi prostule, tu te-ai făcut artist?
Nefericitule bătut de soartă!
Te-ai înhăitat cu un biet chitarist,
Colindători umblând din poartă-n poartă.

[...] Citeşte tot

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!