cultura unui popor

Unui bădăran

Deşi nu ai deloc umor,
Vrei să mă iei peste picior;
Umorul nu îi cântă-n strună
Acelui ce-i căzut din lună.

pamflet de George Budoi din Bădărănia în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (10 ianuarie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Întâi mi s-a rostit numele,
apoi trupul meu începu să sfârâie
de parcă ar fi fost tras
prin aripa unui înger.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de gelatină

Sunt umbra unui vierme
cu slove de gelatine
îngheţate marmure
în troglodiţi de semne
lăsaţi in rune
apusului ce vine

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Mi-au înflorit în sânge merii
şi mă aştern precum un curcubeu
în ochii tăi ce mă privesc miraţi
de parcă aş dansa în palma unui zeu.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

iubeşte-mă
atât îţi cer
cu spada unui iz de trandafir
loveşte-mă
adie-mă
ca şi când freamătă un serafim
aer cu mângâieri
trimis pe sâni la mine.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

M-am împiedicat
de pragul buzelor tale
şi ţi-am alunecat
în inimă.

Fără să ştiu
am rămas
seninul
unui zâmbet
pierdut pe vecie
în tine...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa învierii în iubire...

Nu mai e nimic de spus şi nici speranţa învierii în iubire
Am luminat pentru o zi, două-trei întunericul în care erai
Acum sunt singură, ating lumina prin înţelegerea viselor
În interpretarea lor nimic nu e hazard
Ci cifra magică am regăsit-o
Plătind în realitatea crudă indecizia unui vis...
Voi pleca să pot sorbi lumina...
Şi voi învia când voi muri definitiv
Şi inima nu va mai pulsa pasiune şi iubire
Când ochii nu vor fi surprinşi şi cerul neumblat
Când visul meu va lumina mai alb ca mâna unui mag
Iar flacăra va risipi sclipiri de viaţă
Tu-mi vei fi iarbă sfântă... pâine... vin
Iar eu pământ sau unguent de pus pe rană.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua polară

respiră o lacrimă
aprinde dureri
geamul e spart şi timpul plecat
o masă, un om şi o pană
zgârâi hârtia cu gândurile
printre vise, himere născute
suspină stele, cad şi ele în hâul materiei nenăscute
va veni într-o zi tăcerea
când stele se vor stinge
e trist un drum rătăcit printre ele
eu căutam nemurirea
dar visul nu a fost decât un foc
lăsând în galaxie un loc în clipa inocentă a unui zbor
atunci am înţeles ce este murirea
atâtea stele azi şi toate reci
mă apasă umbra unui gând
în hăurile unei lumi ce a plecat
vroiam să vin şi nu mai vin
tu ieşi în zori din faldurile unei clipe de amor
fugind pe uşa unui vis trecut şi destrămat

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iute ca săgeata

cum ar putea să fie cineva prieten
cu o roată de bicicletă,
ba chiar cu toată bicicleta,
parcurgea
drumul de ţară cu solemnitatea
eroului însoţit de vasal,
o primise de la băieţii mari din tabără
să le aducă tutun şi băutură de la crâşma satului,
nu i-a refuzat din teamă să nu-l facă fraier,
să recunoască că nu ştie să o călărească
ar fi fost jenant,
o primise cu toată seriozitatea
avea ocazie
să-i crească aura responsabilităţii,
a propriei maturităţi,
o bicicletă şi servantul ei
tandemul fericit,
naiva înfăţişare a unui om stăpân pe el
braţ la braţ împerecherea solitară
exploratorul şi pegasul fară aripi

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigătul nopţii

Este seară şi au coborât perdelele nopţii
Peste albul auriu al apusului.
O pisică toarce şi se alintă
Pe prispa cerdacului bătrân
Lovind noaptea stelele cu lumina lor.
Pisicile torc, câinii latră
Viaţa adoarme peste draperiile nopţii.
Eu aranjez perdeaua serii
În care picur o lacrimă care curge fără să vreau
Şi se prelinge pe fruntea morţii
În miez de noapte albastru
Cu Luna plină şi stele căzătoare.
A mai murit un om,
Aşa se spune in popor
Şi totuşi este adevărat.
Când o stea cade mai moare un suflet
Care nu merită sa trăiască în eternitate.
Culeg stelele de pe draperiile nopţii
Şi le sărut cu dragoste,
Le curăţ, le îmbrăţişez

[...] Citeşte tot

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!