schimbare politicã

Eliberare

Eliberez toatã rezistenþa rãmasã
Eliberez toatã frica care este încã în corpul meu, celulele mele, sângele ºi oasele mele
Eliberez orice neiertare
Eliberez toate resentimentele
Eliberez toatã vina
Eliberez toatã energia victimei
Eliberez toate energiile persecutorilor mei
Toatã judecata
Toate criticile
Eliberez toate ideile adoptate în prealabil
ªi credinþe false
Eliberez toatã gelozia
Toatã ura
Toatã mânia
Tot regretul, durerea ºi suferinþa
Eliberez toatã frustrarea
Eliberez orice nevoie de control
Îi eliberez pe cei care vor sã mã controleze!

IMI IAU DIN NOU TOATA PUTEREA IN TOT SPATIUL SI TIMPUL!

[...] Citeºte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din ªoptit de Dumnezeu
Adãugat de anonim
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Universul

*

Explodeazã supernove,
Se formeazã nebuloase,
Se duc multe alte nove,
Stelele se fac frumoase.

Se iveºte o cometã,
Cade un meteorit,
Se-nvârteºte o planetã,
Lângã ea – un satelit!

Se "vãd" multe "goluri negre",
Lumineazã un pulsar,
Rãsare al nostru Soare
ªi apoi dispare iar.

Se nasc mii de stele duble
ªi milioane de asteroizi
ªi omul s-a gândit sã "umble"

[...] Citeºte tot

poezie de Cornelia Georgescu din În cãutarea omului (2005)
Adãugat de anonim
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Cântecul lui Kaspar Hauser

El iubi soarele, care violet coborî din deal,
Cãile pãdurii, cântul pãsãrii negre
ªi bucuria verdelui.

Grav îi era locul sub umbra copacului
ªi curata înfãþiºarea.
Dumnezeu vorbi blândei sale inimi cu o flacãrã:
O, Omule!

Liniºte gãsirã paºii seara spre oraº;
Jalea întunecatei sale guri:
Vreau sã devin un cãlãreþ.

Dar îl urmarã animale ºi tufiºuri,
Casã ºi grãdini amurgite a oamenilor albi
Îl cãutã ºi ucigaºul.

Primãvara ºi vara ºi frumoasa toamnã
Al Celui Drept, pasu-i în surdinã
Spre camera întunecatã a celui visãtor.

[...] Citeºte tot

poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaþã ºi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adãugat de Hyperion
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Crezul meu

Privesc în jurul meu ºi captivatã sunt,
De tot ce-n lumea noastrã se-ntâmplã,
Mã întreb adesea ce plan are Dumnezeu,
Cu fiecare dintre noi ºi cu toþii laolaltã.

Unii pleacã, alþii vin, fãrã sã ºtim,
De unde venim ºi-ncotro apoi noi ne ducem,
Care ne este menirea pe acest tãrâm
ªi ne punem fireasca întrebare,
Viaþa noastrã sã fie ce noi numim destin?
Cine-l hotãrãºte ºi cui foloseºte?

Viaþa mea, viaþa ta ºi a tutorora,
Marcate sunt încã de la-nceput, când pe lume am venit,
Nu seamnã-ntre ele ºi unice sunt pe pãmânt.
Ce face diferenþa ºi cui se datoreazã,
Cursul ei atât de enigmatic ºi neprevãzãtor,
Sã fie ce noi nu ºtim ºi numim destin?

Curge timpul în clepsidra de cristal,

[...] Citeºte tot

poezie de Georgeta Ganea (18 noiembrie 2020)
Adãugat de Georgeta Ganea
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Inima mea în toamnã

I

Doamnã toamnã - viaþa mea
O îneci în amintire
Sufletu-mi cum aº putea
Sã-l îmbãt de fericire?

Toamnã - cântec cenuºiu
Viu miroºi a despãrþire...
Suflet, sufletu-mi pustiu,
Vag mai ºtie de iubire.

Doamnã toamnã – inima
Bate-n ritmuri funerare
Toamnã hâdã, viaþa mea,
De ce n-are cãutare?

II

Stau ferestrele pustii ºi reci

[...] Citeºte tot

poezie de Boris Ioachim
Adãugat de Boris Ioachim
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Cântul II

Iar soarele-ajunsese pe-orizonul
al cãrui cerc de-amiazãzi învãleºte
în punctul cel mai sus al sãu Sionul,

iar noaptea, ce-n opusul cerc roteºte,
ieºea din Gange cu acea Mãsurã
ce-i lunecã din mâni când se-mplineºte;

aºa cã albii-obraji ºi de purpurã
ai mândrei Aurori, din locul meu,
de multã vârstã galbeni se fãcurã.

Pe malul mãrii noi mergeam mereu
ºi-acum, aºa cum rãzgândiþi drumeþii
cu gândul merg, dar umbletu-l au greu.

ªi iat-atunci, cã,-n faptul dimineþii,
cum roºul Mars pe marea-ntunecatã
adânc spre-apus strãbate-alboarea ceþii

[...] Citeºte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coºbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toatã seria
Adãugat de Dan Costinaº
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Visul

I

O altã aurorã în sufletu-mi luceºte,
Razã necunoscutã d-a altor lumi ziori;
Ochii mi se deschide, ºi-n ochii mei zâmbeºte
Ziua zilelor noastre, vecii netrecãtori.

Veacurile, viaþa-mi ca nopþi se strecurarã,
ª-încovoiat pe groapa-mi, o vãz cã s-a deschis
ª-îmi face loc printr-însa sã trec preste hotarã -
E poarta veciniciei!... ºi mã deºtept din vis!

Fruntea-mi albitã toatã cãtre pãmânt se lasã,
Braþele-mi rãzemate toiagul meu apasã;
Iar sufletu-mi se-ntoarce ºi catã înapoi...

O, zile! sau ce nume vouã vi se cuvine?...
Dar aþi trecut! ce trece mai mult el nu mai vine.
Era mai dinainte sã vã întreb pe voi.

[...] Citeºte tot

poezie de Ion Heliade Rãdulescu
Adãugat de anonim
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Visul

I

O altã aurorã în sufletu-mi luceºte,
Razã necunoscutã d-a altor lumi ziori;
Ochii mi se deschide, ºi-n ochii mei zâmbeºte
Ziua zilelor noastre, vecii netrecãtori.

Veacurile, viaþa-mi ca nopþi se strecurarã,
ª-încovoiat pe groapa-mi, o vãz cã s-a deschis
ª-îmi face loc printr-însa sã trec preste hotarã -
E poarta veciniciei!... ºi mã deºtept din vis!

Fruntea-mi albitã toatã cãtre pãmânt se lasã,
Braþele-mi rãzemate toiagul meu apasã;
Iar sufletu-mi se-ntoarce ºi catã înapoi...

O, zile! sau ce nume vouã vi se cuvine?...
Dar aþi trecut! ce trece mai mult el nu mai vine.
Era mai dinainte sã vã întreb pe voi.

[...] Citeºte tot

poezie de Ion Heliade-Rãdulescu
Adãugat de anonim
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Cântul IX

Acea coloare moart-a feþii mele
ce-n spaim-avui când el veni napoi,
fãcu pe-a lui cea vie sã i-o spele.

Ca omul care-ascultã stete-apoi,
cãci mult prin neguri ochii sã strãbatã
n-aveau puteri prin aerul greoi.

– "Noi tot avem sã biruim odatã",
aºa-ncepu, "de nu... atare-mi spuse...
oh, cât m-amân-acum, cã nu s-aratã."

Vãzui eu bine cum un vãl el puse
pe ce-ncepu cu ce-a sfârºit sã zicã,
ºi n-a-ncheiat aºa cum începuse,

ºi nu puþin îmi dete-acestea fricã,
fiindc-am tras din spusu-i nedeplin
mai rãu un sens de cum avea adicã.

[...] Citeºte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Infernul, traducere de George Coºbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toatã seria
Adãugat de Dan Costinaº
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Cântul XXXIII

"Deus, venerunt gentes", alternând
ori trei, ori patru dulce-o psalmodie
cântar-acele doamne,-acum plângând,

ºi le-asculta ºi-ofta-n cucernicie
stãpâna mea, ºi-aºa schimbatã cum
nu mult mai mult sub cruce-ai fost, Mãrie.

Iar, când fecioarele-i fãcurã drum
ºi ei ca sã vorbeascã, ea,-n picioare
stând dreaptã-n sus, rãspuns-a lor acum

ºi-n faþ-avea a focului coloare.
— "Puþin ºi nu mã veþi vedea", vorbi,
"ºi iar mã veþi vedea, dragi surioare!"

Pe toate ºapte-n faþã-i le pofti,
ºi-n urma ei, prin semn numai, m-aduse,
pe doamna ºi pe Staþiu, ce s-opri.

[...] Citeºte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coºbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toatã seria
Adãugat de Dan Costinaº
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!