cu tine- adrian paunescu

Şoapta adevărului (sonet)

"Nimic nu-i mai frumos ca adevărul"
I.L. Caragiale

În inimile noastre este
O şoaptă ce s-o auzim
Dar zgomotul de paşi ne creşte
Şi n-o putem de cum păşim.

S-aleargă-n căi şi alte creşte
Noi altui drum ne dăruim
Puţini aud a şoaptei veste
Dar gloria toţi I-o dorim.

Susuru-I ne este în faţă
Şi aeru-I în munţi găseşti
Şi-l savurează omul sănătos.

Ca El în lume nimic nu-I mai frumos
Căci lucrul cel mai sfânt în viaţă
E Adevărul să-L trăieşti.

sonet de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei poezii japoneze

Culorile florilor
au dispărut deja
în fadul ochilor mei

Viaţa mi-a trecut degeaba
Cum priveam nemişcat
verdele cascadei Hoshi

O femeie mi-a zis:
"Iishi bakari ni"
într-o clipă voi reveni
Mai stau, aştept
Până când Luna trece-n zi
Doar pentru că a spus-o...

***

Lumea sta neschimbată
Seminţele sădite de străbuni
Cresc frunze în inima mea

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Grauenfels
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adrian Maniu: Menajerie

În oraşul de provincie banal
unde niciodată nu se văzuse vrun papagal,
la colţul străzii pe maidan
a apărut un cort.
(Nu se mai văzuse aşa ceva de-un an.)
La intrare sta-n picioare un om mort
şi o flaşnetă ţipa indiscretă melancolii
de amurguri pustii,
pe când o femeie cochetă,
cu pantaloni verzi
şi cu ciorapi,
ţinea în mână o cravaşă ca o baghetă
şi făcea semne ca să îndemne din cale
să intre nişte soldaţi la animale.
(Mai era acolo şi o maimuţă indecentă.)
Atunci trei copii cu nasul murdar
de pe maidan,
au scos fiecare din buzunar câte un ban
şi madama le-a dat câte-un bilet...

[...] Citeşte tot

poezie clasică de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Edmundo avea două inimi
una mai mare şi una mai mare

se născuse singur-singurel
de Paştele Cailor

Speranzza
mama lui îl făcuse din flori
curu găinii şi ochiul-boului...

Edmundo nu obosea niciodată
iar în inimile lui încăpeau
o mulţime de oameni
chiar şi un elefant trist
pe care îl găsise într-un bordel

se îndrăgostise însă brusc
de gemenele mexicane
aduse în coliba sa
de un tsunami nebotezat

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă mulţumesc (versuri de ecou la Cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu din 6 februarie 1986)

Întreg, al dumneavoastră, aşa mă simt din nou
Că de minciuni şi falsuri fiinţa mi-e sătulă,
Vă mulţumesc de toate, Cinstit şi Bun Erou,
Renaşte-n mine însumi şi ultima celulă.

Parcă trăiam exilul himeric în pustiu
Şi fapta dumneavoastră avu deodată-n mine
Efectul formidabil al unui trăznet viu
Lovind în ce e putred ca-n rest să facă bine.

Sunteţi atât de tînăr şi-atât de curajos,
Aţi deşteptat întreagă speranţa românească,
V-au dat strălimpezime durerile de jos
Şi-aţi doborât minciuna ca pe-o cumplită mască.

Necazuri sunt destule, în viaţa tuturor,
Şi fiecare-şi vede întâi pe ale sale,
Dar oamenii suportă necazul mai uşor
Când adevărul totuşi e cea mai dreaptă cale.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E o poezie ocazională, destul de reuşită din punct de vedere tehnic, dar slugarnică şi extrem de sugestivă pentru un [...] | Citeşte tot comentariul

Într-un apus de viaţă (fiului meu, Titus, violonist dincolo de ocean)

Mai ştii atunci când te ţineam de mână
Să poţi urca şovăitor o treaptă,
Când îţi iertam surâzător o faptă?
Ţineai vioara sub bărbie până

Trasa arcuşu-n cer o cale dreaptă
Şi deşira uimirea ghem de lână.
Şi-acum acorduri în auz se-ngână
Şi-n sală mama să apari aşteaptă.

Nu s-au pierdut isprăvile în ceaţă.
Pe-atunci prin fapte vieţuiam anost.
Abia târziu mi-a răsărit în faţă

Sonetul blând, să-mi împlinesc un rost.
Odată doar, într-un apus de viaţă,
Tu, fiul meu, să afli că am fost.

sonet de Adrian Munteanu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo-n Nord

Acolo-n Nord, am învăţat, la şcoală,
Că-n polul arctic, ferecat în gheaţă,
Zăpada şi cu gerul au de soaţă
Pe mândra auroră boreală.

Acolo marea încă-n a sa briză
Mai poartă cutezanţei pomenirea
Şi neuitată încă, amintirea
Lui Fram, mai încolţeşte pe-o banchiză.

Acolo se-ntreţes şi-acum vedenii
Călătorind pe sloiuri, în neştire,
Mugesc furtuni ce nu-şi găsesc oprire
Şi numai Moş Crăciun îşi plimbă renii.

Azi, năruit tărâmul cel de vise,
Povestea, se sfârşeşte c-un tremolo,
Copil fiind, spre ţărmuri interzise,
M-aventuram cândva, s-ajung... acolo!

poezie de Ionel Adrian Gugea (20 februarie 2018)
Adăugat de Ionel Adrian Gugea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără de iubire?

"Isus este iubire."
(Goethe)

Ce-ar fi pământul făr' iubire
Făr' cântul ei Dumnezeiesc?
Făr' raza -i dulce - nimicire,
Aşa ar fi toate opresc.

La puritate-i drum iubirea
A sufletului hrana-i ea
Cuprinde-n ea şi nemurirea
Mai mult străluce ca o stea.

Fără iubire ar fi jale
Pământul tot neroditor
Moarte şi haos orice cale
Soarele foc vătămător.

Virtute-n lume nu se ştie
Folositoare alta a fi

[...] Citeşte tot

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O după-amiază cu amicul George

În grădina de pe strada Baladei
cu o dulce muzichie litania ploii
şi staccato-ul loviturilor de gong pogorâte parcă dintr-altă lume
cu un fârtat autointitulat liber poezionist
ne ostoim gâtlejurile însetate
şi discutăm de poezie
cenacluri şi tabere
de Irlanda cea mereu verde
şi pâinea neagră a emigrantului ce poartă cu el
diplome şi atestate inutile
şi peniţa
la care se întoarce de cum reazemă pickamerul în rastel
şi pe când muşcatele din glastre se scutură înviorate
şi din stradă răzbate răsuflarea asfaltului răcorit
despre cum fumătorii inveteraţi nu mai au miros
iar asta îmi pare nespus de trist.

poezie de Adrian Rentea
Adăugat de capra vecinului
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul mamei

"O mamă bună preţuieşte cât o sută de profesori."
Herbart

Când eram copil la tata
Aşa mic şi mai gingaş
Tânăr când eram la mama
Aşa ca un copilaş

Ea mă învăţa ce este bine,
deseori sfaturi îmi da:
"Păstrează-mi învăţătura
Nicidecum n-o lepăda.

Păzeşte a mele spuse
Pentru fericit a fi
În inimă să-ţi rămână
Ele viaţa-ţi vor lungi.

Dobândeşte înţelepciune,
Priceperea este-n ea

[...] Citeşte tot

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!