Poezii despre muncit, pagina 6
Tenacitate
Ascuns adânc, într-o pădure deasă,
Un mic păianjen plin de zel trudea
Să-și țeasă pânza fină și frumoasă,
Ca să mai prindă câte-o muscă-n ea.
Și isprăvind într-un târziu lucrarea
S-a tras deoparte și a adormit
Fiindcă-l epuizase încordarea
Și se simțea în pânză ocrotit.
A doua zi, o veveriță mare,
Ce a sărit pe-un ram alăturat,
Cu coada a lovit, din întâmplare,
Și minunata pânză i-a stricat.
Privind neputincios nenorocirea,
În loc să se agite în zadar,
Păianjenul, că aceasta-i este firea,
S-a apucat să-și țeasă pânza iar.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (26 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evenimente triste...
Evenimente triste, mai zilnic se petrec...
Alături și cu ele, clipele mele trec.
Aș vrea să fiu neutru, să fiu nepăsător
Dar suferința lumii durerile-i mă dor.
Adânc mă întristează și câinii, ce hulpav,
Adulmecă-n gunoaie, cu-un aer trist și grav -
La fel mă întristează bețivul fistichiu,
Ce stă la colț și cere, zadarnic, un rachiu.
Trăim în vremuri tulburi și pline de păcate
Dar Dumnezeu, din Ceruri, le judecă pe toate
Și cred că dintre inșii-ngâmfați și pudibonzi -
Și boschetarii străzii îi vrea pe vagabonzi
Alăturea să-i fie, precum Lazăr săracul...
Pe cei plini de parale îi va da-n iad, la dracul.
Căci vagabonzii străzii acești nefericiți
Sunt mai curați la suflet, mai buni și mai cinstiți,
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 3 comentarii până acum.Gânduri în noapte
Tu ai buzele înmiresmate
Cu gust bun ca de mușcată
Îmi place că ai multă varietate
Și ai pielea catifelată.
Tu te uiți râzând la mine
Și aș vrea chiar să-nțeleg
Cum am putut să te las pe tine
Și alta hâdă să aleg.
Tu ești cea ce poartă lumina
Și Domnul pe tine te-a înzestrat
Copiilor mei să le fii tulpina,
Iar eu să fiu un figurant.
Câteodată am fost prea rece
Nu m-am gândit că ți-i greu
Și că sănătatea ta trece
Pentru copii ai muncit mereu.
[...] Citește tot
poezie de Eugenia Calancea (7 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măi tată
Mă uit la tine și-mi aduc aminte
Ce sprinten și frumos erai odată
Și-acum, în parc, când mergem ca înainte
Abia-ți târăști picioarele, măi tată.
Iar chipul tău cel plin de bucurie,
Ce îmi părea o minunată floare
Cu nuanța lui cea roz-trandafirie,
Acum e sobru, palid... și mă doare.
Și vocea ta, cândva atât de clară,
Puternică și foarte fericită,
Ce mă striga când mă jucam pe-afară,
Acum e slabă, stinsă, răgușită.
Iar mâna ta puternică, sprințară,
Care-a muncit ca să avem de toate
Nu se mai mișcă ca odinioară,
Ci tremură slăbită, nu mai poate.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (30 mai 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amețitoare hotărâre
Mă iau de azi de băutură
C-am mai avut de obicei;
Să am mirosul spirt de gură,
Prieteni mulți, multe idei.
Așa-m și locul la tribună;
Pot să vorbesc tot fără șir
Și de greșesc țuica-i nebună,
Iar de mă pierd tot nu-i vreun fir.
E mereu rost de veselie
Că orice glumă-i ca o perlă;
Accident... e-o psihopatie
Și de-i omor tot scapi de gherlă.
Nici de muncit nu e nevoie
Că oricum nimeni nu te ia;
De-i luni, marți, miercurea, o joie
Și vinerea-s... tot sâmbăta.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O poezie tristă
Se face seară-n viața mea
Și încurând e noapte.
Inima mi-e tot mai grea,
Iar vorbele-mi sunt șoapte.
Întunericul pândește
Mai rău ca un scorpion.
Boala multă mă slăbește,
Mă face din om, neom.
Dumnezeu la el mă cheamă.
Am să merg ca să-l slujesc.
De moarte nu-mi este teamă.
Nu vreau să mai chinuiesc.
O viață-ntreagă am muncit
Ca să vă las moștenire,
Averile ce-am dobândit,
Întru pomenire.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (16 septembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viață de țăran
În viața aspră de la țară
mi-am trăit anii și eu.
Pe tata-l vedeam cum ară
trudind pe câmpuri mereu.
Mama pregătea mâncarea
și punea în cofă apă.
Tata-și încărca spinarea
și-amândoi plecau la sapă.
De cu zori până în seară,
ei scormoneau în pământ.
Așa trudeau vară de vară,
n-aveau odihnă nicicând.
Cu fețe arse de soare,
toamna aduceau acasă,
Rodul muncii din ponoare
și viața era frumoasă.
Iarna ne spuneau povești
cu Ilene cosânzene.
La gura sobei părintești,
somnul venea pe la gene.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evoluție în timp
Cei din epoca de piatră
făceau secure din piatră.
Cei din epoca de fier,
din fier făceau giuvaier.
Când au mai evoluat
apa caldă-au inventat.
Au început altă etapă
cu aburul produs de apă.
Devin savanți. Bată-i vina!
Au descoperit mașina.
Mașina locomotivă
și mașina productivă.
Cu ea produc alte mașini
pentru anii care vin.
Cu apa rece din natură
produc curent și căldură.
Produc pentru viitor
radio, televizor,
tabletă, telefon mobil,
dinamită, proiectil...
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zilnic...
Zilnic, primim îndrumare
Cum să pășim spre Eden
S-avem, Acolo, intrare
În cel mai mirific teren.
Zilnic, simțim ocrotirea
Stăpânului nostru iubit
În El vedem împlinirea
La tot ce-am spus și-am muncit.
Zilnic, prezența Luminii
În noi creează elan
Să dăm la o parte toți spinii
În drumul spre-al nostru Liman.
Zilnic, Cuvântul ne spune
Ce-nseamnă trăirea prin har
Să nu ne legăm de-un tăciune
Ci doar de-al Cerului Dar.
[...] Citește tot
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (25 martie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăminte
La țară într-o căsuță
Stă și plânge o măicuță.
E bătrână, nu mai poate
Să-și ducă povara-n spate.
După ani cu bucurii
E uitată de copii.
A muncit și zi și noapte
S-ăibă copiii de toate.
Fir-ați voi să fiți, copii,
Cu-ale voastre bucurii,
Ați uitat că v-am făcut
Și cu trudă v-am crescut.
V-am dat viață, v-am pus nume,
Iar acum uitați de mine.
Pentru ce m-am chinuit
Pe voi, de v-am înstărit?!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!