Poezii despre moldova de vieru, pagina 6
Veniți la hora mare!
Veniți la hora mare ca să ne prindem toți,
Sărbătorind Unirea, chiar azi, în țara toată,
Moldova dându-și mâna, acum, ca și-altădată,
Cu Țara Românească, cu buni, părinți, nepoți.
În anu-o mie-opt sute și-n plus cincizeci și nouă,
Un vis străvechi de veacuri atunci s-a-nfăptuit,
Când după multe piedici, pe dat' s-au înfrățit
Surorile - provincii române amândouă.
A strălucit și cerul, și soarele-n tărie,
Pe două zeci și patru, în luna lui gerar,
S-a înmuiat și gerul, iar vântul cel hoinar,
Vrăjit, a stat s-asculte, în dulce reverie,
Când s-a încins o horă în Țara Românească
Și când Moldova toată cu drag s-a prins în ea,
Cu toți cei cu simțire română alăturea;
O horă a frăției pe glia strămoșească.
[...] Citește tot
poezie de Cătălina Orșivschi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E-o liniște iubirea?
E-o liniște iubirea?
Mi-s pletele albite.
Și tulbure mi-e somnul
Ca între două pite.
Nu știu: răsare iarba,
Mai curg pe văi izvoare?!
Departe ești de mine
Cum Luna e de Soare.
Pier stele neatinse.
Noi stele se vor naște.
Am cunoscut durerea,
Nu am ce mai cunoaște.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Mademoiselle
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este foarte frumos, si pentru concursul de recitat poezii de Grigore vieru o sa aleg aceasta poezie!
Toamna asta s-a scufundat pentru tine
un vapor pe moldova
mare cât un turn babel
umplut cu lichior de cireșe amare
aseară mi-au ieșit pânzele
și un catarg
în piept inima era un far
călăuzea palmele pe bazinul tău
aerul din plămâni
suflă-n furou
totul e poezie
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Interpelare
Domnilor, nu-i clar?
Ca întotdeauna,
Problema nu-i
nici
Moldova
nici
Transilvania
nici
Țara Românească
Problema-i
una
singură
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (6 martie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ars poetica
Merg eu dimineața, în frunte,
Cu spicele albe în brațe
Ale părului mamei.
Mergi tu după mine, iubito,
Cu spicul fierbinte la piept
Al lacrimii tale.
Vine moartea din urmă
Cu spicele roșii în brațe
Ale sângelui meu -
Ea care nimic niciodată
Nu înapoiază.
Și toți suntem luminați
De-o bucurie neînțeleasă.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Steaua de vineri
Ala-bala, prin aluni,
Unde ești, copile-luni?!
Și tu, copilandre-marți,
Cu mari ochii tăi mirați?!
Și tu, miercure, ah, floare
Adolescență visătoare?!
Și tu, joie mohorâtă
Tinerețea mea pierdută?!
Nu pleca, vinere, înca,
Stea matură și adâncă!
C-o să vina sâmbăta
Cu rece suflarea sa
Și-o să-mi lase geana stinsă
Și-n duminici gura ninsă.
poezie celebră de Grigore Vieru din Rădăcina de pământeni
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oglinda (Lui Grigore Vieru)
Câini ciudați lătrau de pe mal
un nufăr cu petale
de mir.
Nufărul creștea, înmiresma lutul,
preschimba lacrima
din jurul său
în oglindă a cerului...
Și hămăiau câinii,
hămăiau,
cerul se privea
în ecou de stele,
își aranja norii
cu cărare de fulger.
poezie de N. Petrescu-Redi din Vânător de cerbi albaștri (2011)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul soarelui
- Soare, soare, domn bălai,
Spune, câte raze ai?
- Zău că nu știu, măi nepoți,
Câte am ajung la toți!
- Soare, soare, domn frumos,
La câți dai lumină jos?
- Nu știu, eu nu socotesc
Pe câți mângâi și-ncălzesc!
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bată vântul
Bată vântul cât de tare,
Nu se stinge mândrul soare!
Bată vântul cât o vrea,
Nu se stinge nici o stea!
Bată vântul fără milă,
Nu se stinge-a mea lumină!
Bată vântul furios,
Nu mai dă soarele jos!
poezie clasică de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Albinuța" la Toronto
La Toronto, lângă lac,
Multe poezii îmi plac,
Că eu am o carte întreagă
Din Moldova noastră dragă.
Dar, Toronto, tu, să știi,
E bogat în librării
Și avem aici noi parte
De tezaurul din carte.
Însă, nu știu cum, mânuța,
Des mângâie Albinuța.
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!