Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

interesant

Replici despre interesant, pagina 6

Bessie: O, prima întâlnire. O să fie interesant. Hei, ce s-a întâmplat?
Joey: Nu știu, pare ciudat. Adică Dawson și cu mine la o întâlnire? Nu ți se pare ciudat?
Bessie: A fost ciudat când v-ați sărutat?
Joey: Nu, a fost destul de bine. Dar ideea e că nu s-a mai întâmplat de atunci, adică de ieri.
Bessie: Nu e neobișnuit pentru că eu cred că al doilea sărut e mereu mai dificil decât primul.
Joey: De fapt ne-am sărutat de mai multe ori în seara aia.
Bessie: Da, dar se consideră ca fiind doar un sărut, iar acel prim sărut este cel pasional. Este cel plin de dorință și atracție, dar cel de-al doilea sărut este rațional. Ai timp să îți faci griji și să analizezi, iar majoritatea femeilor preferă acel prim sărut, dar eu îl prefer pe al doilea pentru că este vorba despre ceva mai mult. Vei primi cel de-al doilea sărut, Joey și va fi minunat. Va fi real. Va fi plin de înțeles.

replici din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț MădălinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Diana: Luci... Cine sunt oamenii aceia din curte?
Lucian: Body-guarzii noștri, mamă.
Diana: Cum?! Și de ce stau acolo? Nu intră în casă?
Lucian: I-am invitat, dar dacă nu vor, nu-i pot obliga.
Diana: Nu; cum să obligi oamenii... Și totuși, să stea așa, acolo... Ce ciudat! Și mașina aia albastră... Luci, cu ce-ați venit acasă?
Lucian: Cu mașina directorului, mamă, bineînțeles.
Diana: Cum ai putut?! Ți-am interzis...
Lucian: Lasă, mamă...
Diana: Ah; și am uitat, din cauza ședinței, să vorbesc despre chestia asta cu directorul, dar mâine n-o să uit din nou.
Lucian: Îți pierzi timpul de pomană, mamă!
Iulian: Ai venit cu mașina directorului, fiule? Ce interesant! Ah, de n-ar fi toți reporterii ăștia, poliția, body-guarzii voștri... Aș admira în voie mașina aia... Scuze, domnișoară; bună seara!
Maria: Bună seara, domnule.
Lucian: Salut, blondule.
Iulian: Luci... Haideți dincolo!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lia: Faci injecții?
Lucian: N-am încotro. Stela nu-mi dă de ales. Cel puțin are mână ușoară, nu mă doare.
Lia: Măcar atât. Cu ce mă servești?
Lucian: Vei vedea.
Lia: Dar obrazul? Ți-a trecut puțin.
Lucian: Poate, puțin, numai că n-am voie să mă bărbieresc deloc, decât după vreo zece zile. Până atunci...
Lia: Zece zile?! De abia aștept să văd cum vei arăta!
Lucian: Așa, mulțumesc... Încurajează-mă!
Lia: Ce nu-ți convine? Mie-mi pari deja interesant, încă de acum.
Lucian: Îmi închipui... Nu pot să sufăr barba asta!
Lia: O să te obișnuiești cu ea. Cine știe, poate că după cele zece zile n-o să mai vrei deloc să te bărbierești.
Lucian: Așa crezi? Nici gând! De abia aștept să scap de pacostea asta! Eu, bărbos?! Nu-mi place deloc gândul ăsta!
Lia: Dacă asta te consolează, află că arăți foarte bine, cu sau fără barbă.
Lucian: Îmi imaginez... Ca un maimuțoi.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Doru: Când ar trebui să aibă loc lansarea?
Lucian: Pe 27, dom' profesor.
Doru: Cu "Pacifis", nava ta, proiectul tău de diplomă; interesant! Aș vrea s-o văd și eu, dacă se poate...
Lucian: N-ați văzut-o încă, dom' profesor?
Doru: Nu, până acum nu, accesul în zonă era foarte restrictiv... Nu i se permitea oricui să ajungă în apropierea vehiculului spațial.
Lucian: Dacă vreți, aș putea să vă duc eu într-o zi, s-o vedeți.
Doru: Eu aș vrea, dacă ești dispus.
Lucian: Când doriți, dom' profesor.
Doru: Nici o grijă, eu n-am s-o zgârii, cum făceai tu cu mașina mea... Bine, mai vorbim noi... Acum întoarce-te în sală și spune-i profesorului tău de cultură civică s-o anunțe pe domnișoara să intre... Vezi cum dai tu numai peste foștii tăi profesori?! Dar pe Sever nu l-ai supărat niciodată, cu nimic, doar pe mine... De ce oare? Din cauza numelor?
Lucian: Nu chiar, dom' profesor, deși, se poate și din cauza asta. Dar, oricum, tot v-am simpatizat mereu. Încă foarte mult!
Doru: Știam... Luci, nu-ți face griji inutile. Nu vom lua măsuri aspre împotriva ta, așa că liniștește-te!
Lucian: Mulțumesc, dom' profesor.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: Gata, Mihai! Cum e cu matematica pentru mâine?
Mihai: După două zile de pregătire cu tine, mă simt cu adevărat superpregătit pentru orice concurs la mate. Dacă te cunoșteam mai demult, până acum eram as; nu înțeleg cum de cei doi prieteni mai vechi ai tăi nu s-au orientat tot spre mate.
Lucian: I-a atras altceva, doar nu era obligatoriu să aleagă tot matematica; fiecare a mers pe drumul său...
Mihai: Și tu; de ce ai ales matematica?
Lucian: Eu?! Nu știu de ce; asta mi-a plăcut de mic. De fapt, cred că matematica m-a ales pe mine... Înainte de a fi învățat să vorbesc bine, corect, am învățat singur să număr și să socotesc, de parcă aveam matematica în sânge. Când alți copii preșcolari de seama mea se jucau cu diverse jucării, eu preferam să răsfoiesc cărți; cărțile de matematică. La întrebarea "Ce vrei să devii când vei fi mare?", aveam mereu, negreșit, un singur răspuns, foarte clar: "Matematician"... Așa spuneam oricui mă întreba. Matematica a fost, într-un fel, prima mea mare iubire...
Mihai: Prima? Interesant... Asta înseamnă că ar exista și o a doua; care ar fi aceea?
Lucian: A doua? Nu, nu încă...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Cornelia Georgescu

Lucian: Tu ce-ai face în acest caz? Ți-ai relua activitatea sportivă?
Mihai: În nici un caz! Orice s-ar întâmpla, nu mă voi întoarce în sport! Am decis să renunț; n-am să-mi schimb această hotărâre, oricine ar insista, oricât...
Lucian: E bine că ești hotărât, că știi ce vrei. Nu cred că greșești; sper să nu regreți niciodată.
Mihai: De regretat, cu siguranță nu!
Lucian: De ce?
Mihai: Eh; să zicem că m-am cam săturat; ceea ce fac acum mi se pare mult mai interesant.
Lucian: Și totuși, ești dispus să renunți la titlul de campion mondial, la medaliile de aur, la faimă?
Mihai: Faimă?! Pot afirma că n-am fost niciodată atât de faimos cum sunt acum, de când cu oficializarea misiunii; cei mai mulți au aflat de activitatea mea sportivă de abia acum, nu înainte. La titlu, la medalii... Nu cred că valorează mai mult decât participarea la misiune și deja am renunțat.
Lucian: Participarea?! Dacă va mai avea loc această misiune; iar dacă nu?
Mihai: Nu contează; am ales drumul științei, pe acesta am să merg mai departe. Indiferent ce s-ar întâmpla.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lia: Te-aș putea ajuta cu ceva?
Lucian: N-aș prea crede. Mai bine ai grijă cu ochii.
Lia: De ce?
Lucian: Din cauza cepei. E foarte iute. Te va face să plângi.
Lia: Crezi?
Lucian: Sigur. Nu știai că ustură la ochi?
Lia: N-am avut ocazia să aflu până acum. Totuși, dă-mi voie să încerc măcar să te ajut.
Lucian: Nu te-aș sfătui. Și nici nu cred că știi ce ar trebui să faci.
Lia: Dacă-mi explici, poate mă descurc.
Lucian: Bine. Dacă insiști, n-am nimic împotrivă. Însă nici n-am ce să-ți explic. Privește doar! Și încearcă să faci și tu tot așa, la fel ca mine. E ușor. Sau cel puțin, mie așa mi se pare.
Lia: Cu cuțitul? Interesant! N-am umblat niciodată cu cuțitul...
Lucian: Dacă nu vrei, nu te obligă nimeni. Ești musafirul meu; eu nu te pun la treabă.
Lia: Ba vreau. Pentru că te-am văzut pe tine, vreau să încerc și eu.
Lucian: Cum dorești. Poți încerca. Însă... Invers; cuțitul în dreapta, doar dacă nu cumva ești stângace. Și nu începe cu ceapa.
Lia: De ce?
Lucian: Doar ce ți-am spus: Ceapa e tare afurisită! O să plângi, iar eu nu vreau să văd lacrimi în ochii tăi.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Leonard: Bună, Leslie.
Leslie: Bună, Leonard.
Leonard: Aș vrea să-ți propun un experiment.
Leslie: Ochelari de protecție, Leonard.
Leonard: Așa e. Aș vrea să-ți propun un experiment.
Leslie: Așteaptă. Încerc să văd cât îi ia unui laser de 500 de Kw cu Oxigen și Iod să-mi încălzească porția de tăieței.
Leonard: Am făcut-o eu. Cam 2 secunde, 2,6. Oricum, mă gândeam mai mult la o explorare bio-socială cu un strat neuro-chimic.
Leslie: Așteaptă, mă inviți în oraș?
Leonard: Aveam de gând să o caracterizez ca pe o modificare a paradigmei noastre colegi/prieteni prin adăugarea unei componente asemănătoare unei întâlniri, dar nu trebuie să ne obosim cu terminologia.
Leslie: Ce fel de experiment?
Leonard: E un model general acceptat în acest domeniu. Te-aș lua, te-aș duce la un restaurant. Apoi am vedea un film, probabil o comedie romantică cu Hugh Grant sau Sandra Bullock.
Leslie: Interesant. Și suntem amândoi de acord că modul de stabilire al succesului sau eșecului întâlnirii ar fi bazat pe reacția chimică din timpul sărutului de noapte bună?
Leonard: Bătăile inimii, feromoni, etc. Da.
Leslie: De ce să nu stipulăm că întâlnirea merge bine și să trecem la variabila cheie?
Leonard: Adică să te sărut acum?
Leslie: Da.
Leonard: Poți să definești parametrii acestui sărut?
Leslie: Cu gura închisă, dar romantic. Gumă?

replici din filmul serial Teoria Big Bangului
Adăugat de Ramona StanescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

J. D. (către Elliot, Dr. Cox, Carla și Turk): Tăceți, tăceți, tăceți din gură, bine?! Cine sunteți voi să-mi dați vreun sfat? Tot ce faceți e să vă plângeți toată ziua despre relațiile voastre. (Se adresează către Cox.) Și știi ceva, încruntă-te cât poți, mărețe, bine? Pentru că nu mi-e frică de tine. (Îl imită pe Cox) O, nu, Jordan nu acordă atenție copilului! Trebuie să fie foarte greu pentru doctorul Uitați-vă la mine, nu-i așa? (Se adresează către Carla și Turk.) Și voi doi ce, vă certați de când v-ați logodit? Uau, probabil sunteți singurul cuplu care a făcut așa ceva vreodată. Nu poate fi vorba că vă e teamă, nu-i așa? (Se adresează către Elliot.) Și tu, tu, hai să uităm pentru o clipă că acum o lună mi-ai spus că nu poți avea o relație cu nimeni. Pentru că pentru mine e chiar amuzant să te privesc cum îți sabotezi toate relațiile din afară, pe bune că e. (Se adresează către toți.) Sincer, singurul lucru care mă consolează este să știu că în timp ce eu stau acasă, holbându-mă la tavan, dorindu-mi să am pe cineva cu care să stau de vorbă, voi, idioților, nu realizați cât de norocoși sunteți. (Iese violent pe ușă. Laverne intră.)
Laverne: Am pierdut ceva interesant?

replici din filmul serial Stagiarii
Adăugat de Ramona StanescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Nistor: Adela...
Adela: Nis...
Nistor: Ce-ai pățit, nebunatică mică? De ce stăteați afară? De ce nu vi se dădea voie să intrați în Institut?
Adela: Ah, Nis... Am pierdut invitația de la tine, iar domnii aceștia care stau de pază nu erau dispuși să ne creadă.
Nistor: Ai pierdut-o?! De ce nu m-ai sunat? Ți-aș fi adus alta; oricând, oricâte.
Adela: Nu puteam să te sun. De abia azi, de dimineață, am observat că nu mai aveam invitația ta; era prea târziu... Tu probabil erai deja aici, la Institut, cu colegii tăi.
Nistor: Nu conta. Aș fi trimis pe cineva să vă aducă altă invitație, aș fi rezolvat în vreun fel.
Adela: Ah... E bine că ai venit și acum, altfel nu mai apucam să te văd, decât acasă, la TV, sau aici, pe ecranele astea.
Nistor: Mda...
Adela: Deci, vei pleca...
Nistor: Trebuie... Adică...
Adela: Lasă, nu încerca să-mi explici... Poate ar fi trebuit să fi acceptat propunerea ta de a merge cu voi, în misiune. Ar fi fost interesant.
Nistor: Acum e prea târziu. Nu se mai poate face nimic.
Adela: Știu... Nu mai e timp suficient. Ar fi trebuit să mă fi gândit mai bine atunci.
Nistor: Ar fi trebuit.
Adela: Oricum, promisiunea mea rămâne valabilă, deci, să nu mă uiți în toți anii ăștia.
Nistor: Cum să te uit, năroado?! O să-mi fie tare dor de tine, mereu! Mă voi gândi la tine zi de zi, în fiece clipă, începând din momentul lansării.
Adela: Off, Nis...
Nistor: Adela... Te iubesc!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 6 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook