Epigrame despre copilaria mea frumoasa, pagina 6

Căsnicia lor frumoasă
A-nceput cu înmulţirea...
Dup-o viaţă furtunoasă
A sfârşit cu împărţirea...

Ca să fie tot frumoasă
Am coafat-o permanent,
I-am luat bluză de mătasă...
Cum a scris în testament!

Prietenia e frumoasă
Şi la restaurant văzui
Că un prieten nu te lasă
Pân'nu achiţi şi partea lui!

Sictirită-i şi ţâfnoasă
Secretara - vrăbiuţă;
Ce folos că e frumoasă
Dacă nu e şi... drăguţă!

Când tu eşti aşa frumoasă
Şi atât de drăgăstoasă,
Tu, iubito, ia aminte:
Cum ai vrea să fiu cuminte?!

epigramă de George Budoi (decembrie 2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cânepa de pe câmpie
Din frumoasa Românie
Se transformă în valută
De-i de... mafioţi cerută!

În sălile de cinema,
Era o beznă-atât de groasă,
Că până şi nevastă-mea,
Mi se părea că e frumoasă!

Când dai subit, de o angoasă,
Şi-o veste rea îţi stă în gât,
Accepţi minciuna cea frumoasă,
Nu adevărul cel urât.

Ochi superbi, frumoasă faţă...
(Încă un atu în plus),
Dar privirea mi-o răsfaţă
Tot de la genunchi în sus.

Era frumoasă şi brunetă,
Se îngrijea, era cochetă,
Era superbă, va să zică!
Dar mare nu a fost de mică.

<< < Pagina 6 >

copilaria mea frumoasa