Poezii despre liniste si pace, pagina 6
Bucurați-vă, oameni!
Bucurați-vă, oameni!
Că sirena războiului
Încă nu geme,
A disperării chemare,
La lupta cea de pe urmă,
La a păcii și a bucuriei plecare.
Bucurați-vă, oameni!
Când noaptea, pe cer mai răsar,
Luna și stelele,
Soarele, ce mângâie totul,
Viața și florile.
Bucurați-vă, oameni, când încă,
Bunicii, mai pot fluiera,
Mergând, prin poieni, pe cărări,
Povestind, de-amintirile vieții,
Purtate în încovoiata spinare.
Bucurați-vă, oameni,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (16 februarie 2003)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă de neamul românesc
Plânge neamul românesc,
Plânge România mea,
Dar copacii-nmuguresc,
Chiar de viața noastră-i grea.
Ploi la fruntea țării cad
Și furtuni ne răscolesc,
Brazii cei mai falnici ard,
Dar mai mândrii alții cresc.
Plânge România mea!
În istorii s-a pierdut...
Doar uniți își reclădesc,
Libertatea pe pământ,
Cei ce-n țară au rămas,
Cei ce cred în țara lor...
Pân-n cel din urmă ceas,
Poartă-n suflet tricolor.
Plânge România mea,
Plânge neamul românesc!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două limbi
Mac-mac-mac, acuși, acuși,
Liniștit sau jucăuși...
Ghi-ghi-ghi și ga-ga-ga,
După vreme... da sau ba;
Cu-cu-ri-gu, cot-co-dac,
În poiată sau cerdac,
Glu-glu-glu și cheau-cheau-cheau,
Tăceți, că liniște vreau...
Sunt limbile din ogradă,
De înțelegere sau sfadă,
Vorbite de-naripate
Din zori până pe-noptate,
Rostite pe globu-ntreg
Și în care se-nțeleg
C-o semnificație
Fără altercație,
Fără nici un echivoc,
Pentru matur sau boboc,
Numai cu tonul schimbat
Când pe hrană se combat;
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ploaie
Din cer cad lacrimi pe pământ,
Lacrimi argintii.
Văzduhul e-nnorat deplin,
Norii-s fumurii.
Alerg s-o-ntâmpin-n drumul ei
Cu picioarele desculțe,
Uite prima furtună de vară,
Din cer cad steluțe.
Acum, e liniște și pace,
O liniște de vis,
Doar picuri se-aud venind
Spre geamul meu deschis.
Vreau să îmbrățișez iar ploaia,
Iar ea să mă spele de păcate
Și să-mi șoptească-n fiecare clipă
Vorbe dulci, curate.
[...] Citește tot
poezie de Francesca Buta
Adăugat de Francesca Buta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe malul unui lac
Pe malul unui lac privesc,
Misterul încerc să-l răscolesc.
Privind tăcerea ce-l cuprinde,
Stăpân de închipuiri devine.
Pe malul unui lac te-am cunoscut,
În oglinda lui te-am revăzut,
În unduirea lui te-am căutat,
Și tot el mi te-a luat.
În dansul apei line regăsesc,
Și liniște și pace și suspine,
Aș vrea să mă reculeg în tine.
poezie de Anca Margaritescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neliniște și pace
E atâta liniște-ntre noi
De parc-ar fi după război;
Nici Dumnezeu nu mai respiră
La fel de tare cum se miră.
E atâta liniște c-aud
Mirarea lui din cerul crud
Care ne-a blestemat să fim
Înfrânți și să ne despărțim.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunet de chitară
Liniște și pace
Tristețea pătrunde
Toată lumea tace
Fericirea se ascunde
Într-un colț, ascuns
Cântă și tresară
Un zgomot nespus
Un sunet de chitară.
Plăcut auzului, dar
Se aude încet
Se aude clar
Un sunet inocent.
poezie de Mioara Drîmbu-Cucu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frământări nocturne
Aprinsul întuneric e-al nopții care vine.
Mă fericesc iluzii ce încă n-au suport,
Și nu știu printre gene ce licăr mai rămâne,
Când vinovat absolv tăcerii ultim ort
Abisuri mă așteaptă când încă pentru mine
Orbecăirea zilei e țelul lui suprem
Nu-i liniște sau pace, nici loc pentru mai bine,
Când laurii virtuții sunt puși pe un catren.
Mi-am rezervat eu însumi un loc pentru-a mă cere,
La sufletu-ți fierbinte când rece mă topesc,
Și văd fără speranță că nu mai am putere,
Să-ți spun în nebunia de-acum ca te iubesc.
Mi-e teamă chiar de ziua care va-ncepe mâine,
Din întuneric umbra iubirii s-a desprins
Și patima tăcerii prin lipsă mai rămâne,
Să suplinească golul ce visul mi-a cuprins.
poezie de Adrian Silviu Mironescu
Adăugat de Dora Raducanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemele copilăriei
DE 1 IUNIE, COPILAȘILOR MEI SCUMPI ȘI TUTUROR COPILAȘILOR LUMII!
... De la zapadă spre firul cel de iarbă,
Întreaba- mă, copile, încet și fără grabă...
"În care veșnicii pământul nu răsare,
Copilării pe unde mai are omul oare?"
- În ochii tăi, copile, se nasc copilării,
Frumoșii ochi sclipesc cu raze arămii,
Să fim prieteni buni, copile înțelept,
Și sfaturile bune primește-le complet.
Copilaria e acolo unde- i mângâiere,
Și dragoste de viață, și soare, și cădere,
Iar tu sămânța infinitului îmi ești,
Te- am răsădit în inimă, să-mi încolțești.
Și- am vrut cu apa sfântă să te-alin,
Și greul când îl treci, să nu-ți fie declin,
Ci doar o treaptă nouă nemaiîntâlnită-
[...] Citește tot
poezie de Lilia Manole
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alienare (versuri)
Sigur, iubita îmi spune
Ești un nimeni,
Sunt un nimeni,
Dar de unde vine vocea iubitei?
Iubita este în vinele mele albastre,
Ea circulă prin vase, prin inimă, prin creier,
Peste tot ea spune, un nimeni, un nimeni, un nimeni,
Nu mă îndoiesc nici o clipă, nu o contrazic,
De când m-am născut știam că sunt un nimeni,
Iubita era scaietele din curte, era drumul pustiu,
Ești un nimeni îmi spune norul plutind precum albușul
În crema lichidă, un nimeni, un nimeni, un nimeni,
Iubita pe numele ei, Mengele, Himmler sau Bormann,
Iubita este un bărbățel în chiloți, nu vă speriați, ea nu este femeie,
Ea este tot ce nu a fost feminin niciodată, ea nu este din coasta
Bietului Adam, este o mult mai veche ființă, fosila pe care noi
N-o vom găsi niciodată și leagă maimuța de om, ca răspuns
La-ntrebarea pusă de Domnul.
***
Eram păgân, aveam un munte,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!