Poezii despre liniste si pace, pagina 5
Noapte sfântă, binecuvântată
o mare de lumini ținute în palme
inundă orasul în drumul spre casă
unde sunt întinse bunătăți pe masă
unde se concentrează secundele calme.
Cristos a înviat din morți
cu viața pe moarte călcând
iertare peste lume dăruind
este iubirea aleasă dintre sorți.
e liniște și pace e sărbătoare dulce
iepurași de ciocolată ouă roșii cozonac
fiece creștin petrece după bunul plac
e noaptea când nimeni nu vrea să se culce.
povestea milenară o scriu ca un cirac
cu tradiții sfinte din vremea lui Neculce.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sună-mă
Sună-mă doar un minut,
Glasul tău îmi dă putere,
Un curaj... necunoscut.
Liniște... și mângâiere.
Sună-mă în noapte, dacă
Îti e dor... a mă iubi,
Șoapte învățând să tacă,
Clipe... de-or înebuni.
Sună-mă și mă întreabă,
Aripi de mai am spre tine,
Pendulând fără de grabă,
În ceasornic și-n destine.
Sună-mă, de mă mai suni,
Dezlegând mereu cuvinte,
Cât mai suntem doi nebuni
Și-avem inima... fierbinte.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Palma mea
Palma mea sânul cuprinde,
Buzele... îl dezgolesc,
Degetul... coarda întinde
"Doamne", cât o mai iubesc.
Palma mea... binecuvântă,
Limba-i necuvântătoare,
Sufletul... în mine cântă,
"Doamne", câtă desfătare.
Palma mea... vise desface,
Ochii verzi... ademenesc,
Vinul în pahare... tace,
Degetele, doar, vorbesc.
Și o fac... fără rușine,
Nu au liniște, nici pace,
Nebunia o-ntreține
Ritmul inimii buimace.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
1 Decembrie
astăzi de mândrie pădurile doinesc
semințele iubirii pun în pământul moale
se spală păcatele la izvorul domnesc
vinul bucuriei se varsă în pocale.
atingem prosperitatea gândul face rod
boabe de lumina ca strugurii dulci
planuri de devenire cu virtuți de aprod
cresc prețul speranței la bâlci.
e ziua patriei și-a neamului român
mulți ani să trăiască în liniște și pace
credința ne crește sub steagul bătrân
toată amărăciunea în minuni se preface.
la mulți ani România mereu să prosperi!
să rodesti bunăstare și pentru pauperi.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierderi
pierd sensuri într-un vechi amurg
de dragul unui joi pierdut
pe frunte săruturi de plumb
le am întipărite
cascadele de ploi aduc
a sunete de tobe
și umbre într-un dans tribal
aduc a mii de forme
e ceață...
mai opacă decât laptele
ce viață...
mai amară decât altele
pierdut în întuneric,
seamănă cu mine
busola lui? greșelile...
nicidecum iubire...
[...] Citește tot
poezie de Eduard Palade (15 ianuarie 2016)
Adăugat de Eduard Palade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crepuscul
Liniște și pace pretutindeni... În amurg
Se revarsă mireasma florilor de iasomie
Și, deasupra apelor limpezi ale râului,
Bătăile de-aripi ale lebedelor, o simfonie,
Ca o ninsoare de petale, ele-alunecă
Deasupra obrazului mătăsos al apelor.
Acum, la crepuscul, fulgeră-n zbor lilieci,
Ei au stat toată ziua ascunși în locuri secrete.
Fac o mie de cercuri și de răsuciri fanteziste
Prin pânzele de aer transparente și reci;
Sau fulgeră razant cu pământul,
Aproape retezând cu aripile lor cenușii
Petalele galbene-ale șofranului amărui sau ale florilor albe,
Feciorelnice,-ale a nalbei, lămpi pe margini de poteci.
poezie de Juana Borrero, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
E liniște, e pace, e Dumnezeu
E liniște, e pace, e liniște deplină
S-a prins de gene somnul pe când voiam să scriu
Stau încărcați de stele copacii din grădină
E liniște, e pace, e noapte, e târziu
Simt cum se-ngână șoapte și foșnete bizare
în așternutul rece rămas pe canapea
E liniște, e noapte, întinsă pe cărare
Lumina lunii arde cu fulgi de gheață-n ea
Lucind lângă fereastră oglinda-i aburită
Și lacrimi de-ntuneric domoale se preling
E liniște, e noapte, o noapte aurită
De stelele ce intră în casă și mă ning
Mi-e amorțită mâna și pleoapele-s închise
Aud tăcerea nopții lovind cu valuri mici
În neștiute țărmuri pierdute printre vise
E liniște, e pace, e Dumnezeu aici
poezie de Sanja Cristea Tiberian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oceanul
Oceanul își are peșterile lui sub ape,
Singuratice și-adânci, unde se tace.
Deși pe val zburdă zgomote și furii cât încape,
Dedesubt e liniște și pace.
Acolo-și au lăcașul spirite crâncene, duhuri,
Acolo, vii, țin sfat cei care pentru noi par ireali,
Și-acolo-s cei pe care-i plângem, în adâncuri.
Cei tineri, cei frumoși, cei buni și cei leali.
Marinari trudiți se odihnesc la umbră și răcoare
În apa vie-a împărăției lor albastre,
Singurătatea oceanului li-i binecuvântare
Și-s vegheați de raza blândă-a miilor de astre.
Pământul are griji, pământul poartă vini,
Neliniștite sunt mormintele din cimitire,
Dar somnul marinarilor e lin și patul fără spini,
Sub valuri de velur, îmbrățișați de prima lor iubire.
poezie de Nathaniel Hawthorne, 18371842, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plec, iubito
Ți-am dăruit toată iubirea
Și am sperat că tu,
Îmi vei aduce fericirea,
Dar mi-ai distrus sufletul.
Plec, iubito, mă așteaptă
Un drum lung și pustiit,
Soarta nu e deloc dreaptă,
M-a ținut doar chinuit.
Te-am iubit, dar în zadar,
Dragostea m-a umilit,
Am dăruit, iar eu în dar
Numai lacrimi am primit.
Ce rost are să mai sper
C-am să fiu iubit vreodată?
Sunt sătul mereu să cer
Dragoste adevărată.
[...] Citește tot
poezie de Razvan Isac (11 februarie 2015)
Adăugat de Razvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Venind de la pământul sfânt - baladă
"Venind de la pământul sfânt,
Walsinghame, lăcaș de liniște și pace,
N-ai întâlnit cumva iubirea mea
Pe drumul tău încolo-ncoace?"
"Cum aș putea ști care-i iubirea ta,
Căci am întâlnit, vrând-nevrând,
Pe lungul drum bătut de pelerini
Mii de iubiri venind, mii iubiri plecând?"
" Ea nu-i nici blondă, nici brunetă,
Se-aseamănă cu îngerii din slavă,
Nu exisă-o altă formă mai divină
Pe tot pământul sau în aerul de vară."
"Am întâlnit, Sir, o ființă ca aceasta,
Cu chip angelic, trup melodios de știmă
Regină părea, părea o zână
Prin frumusețe și grație sublimă."
[...] Citește tot
poezie de Walter Raleigh, 1552-1618, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!