lumineaza-n ceruri luna

Te iubesc

Te iubesc până la cer
Înapoi mă rătăcesc
Te iubesc şi când tu nu
Mă iubeşti
Atât de mult încât la naşterea mea
Două inimi ţin în mână
te iubesc ce frumos sună
ecoul întors de pe lună

poezie de Gabriela Ana Balan din Labirintul de cristal, "Alt cer" (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

timp

Timpul este cel mai puternic dintre sculptori. Nu are ciocan, nici daltă; el are drept scule ploaia, clarul de lună şi vântul de Nord. El termină minunat munca dăltuitorilor în piatră. Ceea ce adaugă el nu se poate defini şi valorează infinit.

definiţie clasică de Anatole France
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât despre limbaj...

Cât despre limbaj... Tăcerea este, de asemenea, un limbaj.
Când nu mai este ordine în ceruri
noi facem ceea ce facem
prin noroc sau forţă,
sau prin componentele dorinţei.
Puterea creşte asemeni vegetaţiei,
în natură nu sunt preferinţe.

Nu ştiu de ce o frunză trebuie să valoreze mai puţin
decât Vaticanul
sau despre ce se îngrijorează constructorii.
Pietrele matematice recită logica lor
despre cruzime şi disperare,
iar noi intervenim gratificând nişte procese inscrutabile,
sculptând forme în aer.

poezie de Louis Dudek, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Există o cale de la inima ta la mine
Şi inima mea o cunoaşte
Pentru că este curată şi pură ca apa.
Când apa este liniştită ca o oglindă
Poate să reflecte luna.

poezie clasică de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râul

Râul curge la picioarele mele,
Râul curge peste picioarele mele.
Peşti de argint scot capul din apă şi-mi spun:
"Aruncă undiţa să ne prindem în ea,
Aruncă repede undiţa".
Peşti de aur scot capul din apă şi-mi spun:
"Aruncă undiţa să ne prindem în ea.
Aruncă repede undiţa".
Mă uit la ei, zâmbesc şi grăiesc:
"Nu vreau să vă prind în undiţa mea,
N-am ce face cu voi, n-am ce face.
Aştept să cadă sara, aştept
Să răsară luna, să cadă în râu,
Să cadă în râu şi-n undiţa mea. "
Peştii de argint se uită la mine şi râd,
Peştii de aur se uită la mine şi râd.
"Luna e uscată şi aspră", îmi spun,
"Uscată şi aspră... "

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În zadar străluce luna

În zadar străluce luna pentru cine doarme dus
În zadar te duci să sameni dacă soarele-a apus
Şi-n zadar se află omul când e timpul prea târziu
Şi-n zadar cânţi pocăinţă la un capăt da sicriu.
În zadar îţi sună glasul către surdul înrăit
În zadar araţi lumina către orbul cel voit
În zadar spui de iertare celor care n-o doresc
Şi-n zadar arunci iubirea celor ce-o dispreţuiesc.

În zadar te crezi mai mare când zideşti pe cei nedrepţi
Vine repede şi pumnul ce ţi se va pune-n piept
Şi-n zadar te crezi puternic împotriva lui Hristos
Chiar 'napoia ta-i acela ce-o să te trântească jos.

În zadar s-a dat pe cruce preţul sângelui divin
Pentru cei ce ce-L tot alungă, pentru cei ce tot nu vin
Şi-n zadar vor plânge veşnic în adânc cei ce-au ajuns
Cui nu i-a răspuns la Domnul, nici El nu-i va da răspuns.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărţişor

Luna martie, iat-o,
Plină e de spor
Noi am decorat-o
Cu un mărţişor.
Oana strânge-n mână
Fragezi ghioceii,
Mamei îi înmână
De ziua femeii.
Şi-i mai duce-un dar
Un sărut fierbinte,
Mărţişor de jar
Fără de cuvinte.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire fără vină

Îmi spui că ochii mei
N-au vină că-i iubeşti
Ţi-e verdele-n condei
Rugi dumnezeieşti.

Ce este de-i iubeşti
De nu se cheamă vină?
Oare-s iubirea din poveşti
Şi-a ta dulce copilă?

Ce este de-i compui
Şi nu se cheamă vină?
La Ceruri să mă sui
Şi-n tine mă alină.

Ce este când îmi spui
Că verdele te cheamă?
Să fiu cum alta nu-i
Iubirea-ţi de aramă?

[...] Citeşte tot

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fulg

Sub tumultul nopţii ce plânge
Te caut;
Răsare iubirea în sânge
De flaut;
Şi vino, tu, înger din ceruri
De pene,
Să-mi arăţi cale, în eseuri;
Sprâncene.
O! Şi tu, a lumii minune,
Născută;
Te caut în Rai şi-n genune.
Ascultă!!!
Ecoul, ce-n inimă-mi bate;
Trăieşte!
Trăieşte în tine... e carte...
Iubeşte!!!
Şi frunza mă-ndeamnă la tine,
Şi vântul,
Şi cer înstelat de ruine,
Pământul.

[...] Citeşte tot

poezie de Marius Surleac
Adăugat de Andreea Murgu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

De-acuma nu te-oi mai vedea,
Rămâi, rămâi cu bine!
Mă voi feri în calea mea
De tine.

De astăzi dar tu fă ce vrei,
De astăzi nu-mi mai pasă
Că cea mai dulce-ntre femei
Mă lasă.

Căci nu mai am de obicei
Ca-n zilele acele,
Să mă îmbăt şi de scântei
Din stele,

Când degerând atâtea dăţi,
Eu mă uitam prin ramuri
Şi aşteptam să te arăţi
La geamuri.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!