Poezii despre petre tutea am facut, pagina 57
* * *
N-aveti cumva o cafea?
Simt nevoia, tare-aș bea!
Fiindcă-azi noapte n-am dormit
Am stat treaz și am muncit!
Mama mea este de vină..
Imediat după cină,
Mi-a adus un coș cu lână
Și mi-a pus fusul în mână,
Spunându-mi un pic cam tare:
"Am de făcut trei fulare!
Tu cu torsul, te descurci..
Să nu cumva să mă-ncurci,
Că e musai să termin,
Fiindcă dimineață, vin!"
Și ne-am pus apoi pe treabă,
Și-am muncit o noapte-ntreagă,
Ea, cu gândul dus departe,
Eu gândindu-mă că, poate,
Termin lâna, să mă culc,
Căci nu voiam să o-ncurc!
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre somn
- poezii despre sfârșit
- poezii despre mamă
- poezii despre lână
- poezii despre dimineață
- poezii despre vinovăție
- poezii despre timp
- poezii despre noapte
- poezii despre moarte
Am făcut roșu
în gât de la atâta scris
întins pe paginile albe
brațul ține să tremure
de emoția cuvintelor
tușesc asupra versurilor
și mă tem să nu prindă viață
ar fugi din librării
aud cum încetinește saliva
oprită în gâtul inflamat
de literatură
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre roșu
- poezii despre poezie
- poezii despre literatură
- poezii despre frică
- poezii despre cuvinte
- poezii despre alb
Nietzsche "Antihristul"
Obsedat de măreție,
Și-a făcut o datorie
Să slăvească ateismul
Și să-atace creștinismul.
Al Satanei activist
A pretins că-i "Antihrist";
Astă maximă trufie
L-a condus la nebunie.
Ca o culme-a ironiei
Și urmare-a nebuniei,
A sfârșit dezastruos,
Pretinzând că e Hristos.
pamflet de George Budoi din Ateismul și Ateii în aforisme, epigrame, pamflete și satire (20 februarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre nebunie, poezii despre creștinism, poezii despre Antihrist, poezii despre ateism, poezii despre Iisus Hristos sau poezii despre Friedrich Nietzsche
O toamnă-mpovărată de-așteptări
O toamnă-mpovărată de-așteptări,
Doar note triste mi-a adus pe liră
Și-n zile ca și nopți care se înșiră
Mereu îmi poartă gândul spre-alte zări.
Mai duc în suflet vechi înfiorări
Din anii-aceia ce mă tot inspiră,
Din tot ce-a fost nimic azi nu mă miră,
Când inima e plină de-ntristări.
Acele vremi îmi amintesc de tine
Cu toamnele când tremurau și plopii,
Aleea pietruită pân᾽ la mine
Pe care te-așteptam să te apropii.
Tu nu veneai, doar șoapte cristaline
În simfonia serii cântau stropii.
sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zile, poezii despre tristețe, poezii despre toamnă, poezii despre suflet, poezii despre seară, poezii despre prezent sau poezii despre inimă
Replică la poezia "Melancolie de iarnă" de Valentin David
Și dacă-i iarnă-n mine-ncepe pânda-
Tu-mi ești hăitaș tocmit la vânătoare.
Pădurile din mine-și cer dobânda
În anotimpu-acesta care doare.
E anotimpul urii și-al iubirii,
Al albului ce-ascunde măști hilare
Într-o poveste-n care trandafirii
Au amuțit în iernile polare.
Viorile au ațipit în ceață,
Într-o tăcere amenințătoare,
Îndrăgostiții visele-și dezgheață,
Să plângă puștile ucigătoare.
O ciută-și ia adio de la lună,
Agonizând într-un poem de iarnă,
Un vânător trofeele-și adună
Și urlă moartea-n sunetul de goarnă...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânătoare, poezii despre iubire, poezii despre iarnă, poezii despre vioară, poezii despre umor, poezii despre tăcere, poezii despre trandafiri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Aici am asfințituri adunate
(tautogramă)
Albastrul asfințește-anevoios,
Azurul amintirilor apare,
Abia aud abisul auros,
Adulmecând a albului ardoare.
Au ațipit acații arămii,
Acarii-abandonează adăstarea,
Aleargă amețiți. Alegorii
Aritmice ascund abandonarea.
Arome-asediază atonii,
Acelerând auzului, artera,
Apun, apatic, aștri aurii,
Arinii arhivează atmosfera.
Aspiră albul, aerul, avid
Acvile-avare-abjură adorarea,
Absurde aripi altoiesc arid,
Agonizând amar aterizarea.
Adorm adânc aezii anonimi,
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii, poezii despre atmosferă, poezii despre aripi, poezii despre arhive, poezii despre amintiri, poezii despre albastru sau poezii despre aer
Rogu-te!
Te rog, mă iartă, dacă poți,
Nu-ți fă din dezacord bravadă,
În ochii lumii te socoți
Năpăstuitul fără spadă!
Te rog, mă iartă, dacă vrei,
Necutezând să mă combați,
În viață ai prieteni trei:
Drac, Înger, Sorți predestinați!
Te rog, cu mine să fii bun,
Că bunătatea e virtute,
Nu tot ce zboară e lăstun,
Nu toate vitele-s cornute!
Dar fă un lucru înțelept
Și roagă-te să nu greșești,
Cu mine-ncearcă să fii drept,
Ca lumea s-o împărățești!
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre îngeri, poezii despre zbor, poezii despre smerenie, poezii despre prietenie, poezii despre ochi sau poezii despre iertare
Iarnă
Rotesc heruvimii horele pe gheață,
Iar meteori sparg țâncii tăi ștrengari,
Războaie albe cu îngerii hoinari
Zboară prin basmul rumenit la față.
Zidesc minuni, prea-nalte-aureole,
Necoapte litere pe fesuri se topesc,
Obrazele lor tandre cu vise fulguiesc
Un zumzet copilandru pe tremur de viole!
Răsar topaze-unde din raze ascuțite,
Poveștile zbor veșnic pe fulgii argintii,
Cuptoarele descântă miresmele-n șuvițe
Când ochi cerești adună-n moș Cosmos pe copii.
Pe coama tinereții se zgribulesc sfințite
Trei luni pe soclul iernii, în albe-împărății!!!
poezie de Aurel Petre (5 ianuarie 2019)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre tinerețe, poezii despre stele căzătoare, poezii despre spațiul cosmic sau poezii despre război
Iarnă
Rotesc heruvimii horele pe gheață,
Iar meteori sparg țâncii tăi ștrengari;
Războaie albe cu îngerii hoinari
Zboară prin basmul rumenit la față.
Zidesc minuni, prea-nalte-aureole;
Necoapte litere pe fesuri se topesc,
Obrazele lor tandre cu vise fulguiesc
Un zumzet copilandru pe tremur de viole!
Răsar topaze-unde din raze ascuțite;
Poveștile zbor veșnic pe fulgii argintii,
Cuptoarele descântă miresmele-n șuvițe
Când ochi cerești adună-n moș Cosmos pe copii.
Pe coama tinereții se zgribulesc sfințite
Trei luni pe soclul iernii, în albe-împărății!!!
sonet de Aurel Petre (5 ianuarie 2019)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi se făcuse...
Mi se făcuse de altceva,
de ceva sărat, de ceva acru,
m-aș fi înmultit cu cerboaicele,
m-aș fi ondulat
tot mai sus unde-i apăsarea
de la coloană,
de la templul sacru,
mi s-a făcut
și nimeni nu m-a mai desfăcut
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!