schimbare politicã

Fabula cu pene

Cândva, un struþ, o cioarã ºi-o gãinã
Trãiau de-o vreme în vecinãtate –
Având un parc, un câmp ºi o grãdinã
Ce le-ofereau nutreþ pe sãturate...

Puteau s-o ducã pân-la bãtrâneþe
În starea lor de tihnã-ndestulatã,
Dar sufereau de-o stranie tristeþe
Visând o viaþã altfel, mai stilatã!

În lumea asta veºnic în schimbare –
Cu legi ºi reguli noi, mai lesnicioase
C-un strop de minte poate oriºicare
S-adune-averi, prestigiu ºi prinoase

ªi chiar aºa, cu mintea lor puþinã,
Problema-n fel ºi chip o frãmântarã
Pân-a venit nãstruºnica gãinã
Cu o idee extraordinarã!

[...] Citeºte tot

fabulã de Petre Ion Florin Vasilescu
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Uliu odihnindu-se

Stau, cu ochii închiºi, în vârful copacului;
Indiferent. Între capul meu arcuit ºi ghearele încovoiate
Nu se aflã nici o iluzie amãgitoare;
În somn mã antrenez pentru a ucide perfect - pentru hranã.

Privilegiul copacilor înalþi!
Flotabilitatea oferitã de aer ºi razele soarelui
Sunt atuurile mele;
Pãmântul se întoarce cu faþa în sus pentru a fi inspectat de mine.

Ghearele-mi sunt încleºtate pe coaja groasã.
A fost nevoie de întreaga Creaþie
Pentru a produce ceea ce sunt ºi pe fiecare din penele mele;
Acum þin Creaþia la picioare

Sau zbor cu ea prin aer – ºi o rãsucesc cum vreau.
Ucid unde doresc, pentru cã toate îmi aparþin.
Corpul meu este lipsit de sofisticãrii;
Manierele mele se referã la ruperea gâturilor –

[...] Citeºte tot

poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adãugat de Petru Dimofte
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Scopul vieþii tale ar fi normal sã fie fericirea, nu suferinþa. Suferinþa îþi este datã doar ca sã conºtientizezi ceva, sã înveþi o lecþie, sã îþi dai seama cã drumul pe care mergi nu este bun pentru tine. Bucuria ºi fericirea sunt semnale care îþi aratã unde te afli ºi pe unde sã o iei. Dacã suferi înseamnã cã nu este ceva în regulã cu felul în care gândeºti sau trãieºti. Dacã simþi bucurie ºi liniºte interioarã înseamnã cã te afli pe drumul cel bun. Eliberarea de suferinþã presupune conºtientizare ºi schimbare - acþiune. Suferinþa, ca stil de viata, nu este nici benefica ºi nici nu trebuie acceptatã pentru cã ea duce la îmbolnãvire psihicã ºi fizicã. Un om care a înþeles cã suferinþa ºi bucuria sunt doar indicatori ºi cãlãuze în drumul vietþi, este un om înþelept. Cautã sã înþelegi mesajele pe care þi le transmite suferinþa, conºtientizeazã lecþiile ei ºi fã schimbãrile necesare. Astfel dai la o parte obstacolele din calea fericirii tale. Meriþi sã fii fericit ºi sã te bucuri de viaþã!

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adãugat de George Aurelian Stochiþoiu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Singur/ã împotriva lumii?

Singur/ã împotriva lumii? Ce-ar fi dacã þi-aº spune cã lumea eºti chiar tu? Împotriva cui ai fi atunci, ºi ce definiþie ar mai avea singurãtatea?

Farã o idee despre ea, cum aratã libertatea?

Stai, nu te grãbi sã îmi rãspunzi.

Relaxeazã-te, respirã, fã o plimbare în naturã, sau stai exact acolo unde eºti. Observã totul, observã-þi respiraþia ºi bãtãile inimii, observã agitaþia minþii. Observã toate acele gânduri care îþi trec prin cap, iubeºte toatã harababura. Deschide-þi inima larg ºi îmbrãþiºeazã momentul, cu tot ce vine el. Doar aºa libertatea ºi pacea se redescoperã pe sine ca fiind deja prezente, deja acolo, cu tine, în fiecare moment al fiecãrei zile.

Fã cum þi-am zis ºi îþi promit, cã tot ceea ce îþi doreºti þi se va întinde la picioare. Nu te preocupa, cãci viaþa nu e altceva, decât o oglindire a fiinþei tale. Iar dacã-nãuntru laºi sã fie soare, totul în jur va afla de-acea schimbare ºi se va transforma în sãrbãtoare.

poezie de Alexandru Pop
Adãugat de George Aurelian Stochiþoiu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Cuget rãnit

Stã cugetul rãnit pe brâul unui troc,
tot aºteptând sã vinã o schimbare,
pentru a-ºi gãsi, din nou, pretinsul loc
pierdut cândva la tragerea cea mare.
Iar clipele, trecând prin acele de ceas,
scot din pendulã numai amãgire –
din ritmica bãtaie-n urmã au rãmas
doar vagi regrete dintr-o nãlucire.

Din hãul nevãzut al timpului pierdut,
ce s-a desprins de clipa care moare,
revin fãrã rãgaz, pe umbre de sãrut,
doar lungi pãreri de rãu ameþitoare.
Iar mutele speranþe care-ajung târziu
nu-mi pot aduce nici-o izbãvire,
se scurge timpul în zadar fãrã sã ºtiu
de ce te-ntorci mereu în amintire.

Când somnu-alunecã la margine de vis,
în prag de gând te vãd neîmpãcatã,

[...] Citeºte tot

poezie de Corneliu Neagu din revista Confluenþe Literare, ISSN 2359-7593, ediþia din 14.05.2021
Adãugat de ugalen
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Scopul vieþii tale ar fi normal sã fie fericirea, nu suferinþa. Suferinþa îþi este datã doar ca sã conºtientizezi ceva, sã înveþi o lecþie, sã îþi dai seama cã drumul pe care mergi nu este bun pentru tine. Bucuria ºi fericirea sunt semnale care îþi aratã unde te afli ºi pe unde sã o iei. Dacã suferi înseamnã cã nu este ceva în regulã cu felul în care gândeºti sau trãieºti. Dacã simþi bucurie ºi liniºte interioarã înseamnã cã te afli pe drumul cel bun. Eliberarea de suferinþã presupune conºtientizare ºi schimbare - acþiune. Suferinþa, ca stil de viaþã, nu este nici beneficã ºi nici nu trebuie acceptatã pentru cã ea duce la îmbolnãvire psihicã ºi fizicã. Un om care a înþeles cã suferinþa ºi bucuria sunt doar indicatori ºi cãlãuze în drumul vieþi, este un om înþelept. Cautã sã înþelegi mesajele pe care þi le transmite suferinþa, conºtientizeazã lecþiile ei ºi fã schimbãrile necesare. Astfel dai la o parte obstacolele din calea fericirii tale. Meriþi sã fii fericit ºi sã te bucuri de viaþã!

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adãugat de George Aurelian Stochiþoiu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Prietenul omului

Când lucrurile-o iau razna ºi-þi ies aiurea toate,
Deºi nu faci economie la efort,
Când ceasul îþi bate-n viaþã mereu ora trei din noapte –
O halbã de bere-i singurul prieten ºi singurul confort.

Când cu banii eºti pe sponci ºi n-ai de unde sã-i obþii,
ªi tocmai þi-a venit veste cã roibul tãu e mort,
ªi tot ce mai ai e doar un ºir de datorii –
O halbã de bere-i singurul prieten ºi singurul confort.

Când stai rãu cu sãnãtatea ºi simþi cã inima te doare,
ªi faþa ta-i palidã lãmâie, ridatã prea de tot,
Iar doctorii îþi spun cã ai nevoie de-o schimbare –
O halbã de bere-i singurul prieten ºi singurul confort.

Când hranã ai de-azi pe mâine ºi cãmara-i goalã,
Iar slãninã-n tigaie nu-i ºi doar în vis mãnânci un antricot,
Când faci foamea ºi maþele îþi plâng ºi se rãscoalã –
O halbã de bere-i singurul prieten ºi singurul confort.

[...] Citeºte tot

poezie de Flann O'Brien, traducere de Petru Dimofte
Adãugat de anonim
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Fãrã de ºtire

Echilibristicã concavã,
Voit perversã ºi bolnavã,
Sindrom de ins bãtut în cap,
Fãrã de vlagã ºi posac,
Chemarea unui timp pierdut,
Distant, funebru ºi tãcut,
Regrete, jale, plâns ºi dor,
Scheleþi dansând în dormitor,
Idei pierdute în vãzduh,
Schiþate vag dar cu nãduf,
Forme schimbate între ele,
Colbul sãltat de-un joc de iele,
Un suflet între aripi gri,
Album de poze cu copii,
Un mecanism fãrã de noimã,
Fluier, brãdet, legendã, doinã,
Doi lei, o chiflã ºi-un iaurt,
Smucire, vaiet, fugã, furt,
Înot, þigan, mal, înecat,
Rãsfãþ în tainã, soare, iaht,

[...] Citeºte tot

poezie de Radu Bucelea
Adãugat de Radu Bucelea
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Inducerea-n eroare

Limbaju-a devenit cameleon,
Cãci nu mai are nicio relevanþã;
E doar schimbare de culoare sau de ton...
Minciunã ascunsã de perfid, cu eleganþã.

Ce-auzi nu e nimic adevãrat,
Cãci nu cel ce declarã are dreptate;
Rãstãlmãcirea-i drept cu atestat...
Simþurile-s "false"... cu serenitate.

În þara falei nude, e tot de-avalma;
Imaginea-i ciuntitã dupã vrere,
La spus, pe gurã þi se pune palma...
Realul e mistificat, tristu-i plãcere.

Ce zici, ce scrii, gândirea, sunt prostii,
Nici nu ai drept de-a fi, o existenþã;
Sunt gãºti, partide, haite, seminþii...
Tu sã dispari, n-ai dreptul la prezenþã.

[...] Citeºte tot

poezie de Daniel Aurelian Rãdulescu (27 septembrie 2010)
Adãugat de Daniel Aurelian Rãdulescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Schimbare totalã

"Albatroºii ºi pescaruºii nu-s, aºa cum cred unii,
Pãsãri, da' deloc, deloc'', a zis Billy danezul.
"Cum nici alte pãsãri ale mãrii nu-s, nici pasãrea furtunii,
Ele-s doar duhuri ale marinarilor morþi – ãsta mi-i crezul.

Pãsãrile, pescarii de coloºa, nu-s decât sufleþelele pierdute
Ale ãlor înecaþi – dajdie plãtitã de marinari fiecãrui ghinion –
Iar bãtrânul, semeþul albatros cu-aripile larg desfãcute
Ar putea fi marele-amiral Noe sau amiralul Nelson.

Fericitã viaþã duc. Plutesc ºi se scufundã, pescuiesc,
N-au carturi de fãcut, valseazã, bat din aripi doar.
Când trece-o navã, zboarã deasupra ei ºi se zgâiesc,
Curioase sã vadã cum se mai descurcã astãzi bietul marinar.

Când vântul îmi face oasele de sticlã pe teugã, jur, frãþioare,
(Deºi poate nu-i deloc creºtineºte) cã-mi doresc cu-ardoare
Sã fiu eu acel mãreþ albatros care plonjeazã-n mare,
Dominând din slavã pãsãretul marin cu-aripile-i largi, uºoare."

poezie de John Masefield, traducere de Petru Dimofte
Adãugat de anonim
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!