Epigrame despre georgescu matei, pagina 55

Nu am pix şi nici caiet,
Dar la cursuri vin frecvent...
Şi nimeni n-are ce-mi face:
Mie guriţa nu-mi tace!

Ca şi omul de zăpadă
Ce nu este deloc prost,
Eu nu vreau să fac bravadă,
Ci-n viaţă să-mi fac... un rost!

Eu sunt mândru, ştiţi voi bine:
Nimeni nu mai e ca mine!
Şi nici n-am realizat...
Facultatea-am terminat?!

Toţi mă cred o tocilară,
Dar vă spun: Sunt o comoară!
Vă vorbesc abia şoptit...
Oare cinʼ m-a auzit?!

E timpul numai bun de mare
Şi simt nevoia de-o vacanţă;
Dar cu-ale mele ''buzunare''
Pe litoral nu am prestanţă

Soţul ''ei'' având avere
Câştigată peste noapte,
Ca sărac poate să spere
Că la pat e... papă-lapte.

Când îşi ia la alta zborul,
Soaţa nu-i mai simte-absenţa;
Îi arată doar piciorul
Ca să facă... diferenţa.

Ţinând morţiş s-o treacă pragul
Pe ''uriaşa'' lui soţie,
S-a opintit şi cu tot dragul
A dus-o în bucătărie.

Din seara-n care luat-a cina
Şi-a cheltuit cu ea chebzina,,
Când îl mai sună nemâncata
Îl dă la telefon.. pe tata

Iubito, mă topeşte dorul,
Te-aştept degrabă să fim soţi
Dar ca să-ţi menajezi piciorul
Te rog să vii pe patru roţi.

<< < Pagina 55 >

georgescu matei