schimbare politicã

Un temperament liniºtit ºi voios, izvorât dintr -o sãnãtate deplinã ºi dintr-o organizare fericitã, o minte luminatã, vie, pãtrunzãtoare ºi dreaptã, o voinþã cumpãtatã ºi blândã ºi în urma ei o conºtiinþã curatã – acestea sunt însuºiri pe care nici avuþia, nici rangul nu le poate înlocui. Cãci, lucru adevãrat, ceea ce este fiecine pentru sine însuºi, ceea ce-i rãmâne ºi în singurãtate ºi ce nimeni nu-i poate da nici lua, este pentru dânsul mai de cãpetenie, decât ceea ce posedã sau decât tot ce poate fi el în ochii altora. Un om de spirit, în deplinã singurãtate, are o petrecere foarte bunã cu propriile sale gânduri ºi fantezii pe când un cap tâmpit nu poate scãpa de chinul urâtului nici cu cea mai feluritã schimbare de societãþi, priveliºti, plimbãri ºi petreceri. Un caracter bun, mãsurat ºi blând, poate sã fie mulþumit în împrejurãri strâmtorate; pe când cel lacom, pizmuitor ºi rãutãcios, nu va fi mulþumit nici în mijlocul tuturor avuþiilor.

citat celebru din Arthur Schopenhauer
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Azi, aici, acum

Geamãnã cu ieri, ziua-ºi vrea hotare,
a schimbare vântul fluier-o cântare,
primãvara-ºi duce carele cu floare,
ghemelor de griji le dã resemnare,
viaþa, ca un râu, urcã înspre zare,

Pale, nisipoase gânduri mãguleºte,
spalã cãlimãrii zdrenþele de mâl,
gropi de amintiri le mai ºlefuieºte,
pietrelor tãcute rupe vechi sigil,
sufletului inul palid înãlbeºte...

ªi plutesc-n aval cu sãgeþi destine,
peste dirijate diguri de-ntristare,
las în urmã malul stors de mãrãcine,
curgã pe alãturi nori de disperare,
valuri de iubire urc spre zãri senine.

ªtiu, cã orice râu îl aºteaptã Marea,
poeziei umplu palmele cu soare,

[...] Citeºte tot

poezie de Maria Botnaru
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

A mai trecut un an

A mai trecut plin de-ntrebãri, încã un an
ªi-n dimineþi, abia simþit... ai pus culoare,
Reaºezând pãcate vechi într-un roman,
Fãcând din clipe evantai... ºi sãrbãtoare.

Au mai trecut amiezi arzânde, fãrã rost,
Spre depãrtãri tot cãutând... neºtiutoare,
La pieptul lui poate cã tu, nici nu ai fost,
Dar aºteptai dinspre destin... o sãrutare.

A mai trecut... înc-un amurg... însângerat,
Nãluci ºi ploi rãstãlmãcind a ta chemare
Pusã-ntr-un dor... reverberând... manierat
ªi aruncând... flãmând priviri... nãucitoare.

Au mai trecut... atâtea nopþi... fãrã de stele,
Ascunse taine-au prins aripi... ca o mirare
Dintr-un album de clipe reci... sau infidele,
Când curge luna-n trupul tãu... ispititoare.

[...] Citeºte tot

poezie de Constantin Triþã
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Înþelepciunea ºi caracterul fiecãrui om sunt ºlefuite de-a lungul timpului, dupã ce trecem prin greutãþi, îndoieli, obstacole ºi le depãºim. Omul învaþã atât din greºelile sale cât ºi din succesele pe care le înregistreazã. De cele mai multe ori evoluþia ºi progresul se bazeazã pe eºecuri. Atunci când înveþi sã priveºti greºelile ºi eºecurile ca pe oportunitãþi de a creºte ºi a evolua, ai atins un grad mare ridicat de înþelepciune. Acþioneazã cu curaj, mergi hotãrât pe calea visurilor tale ºi vei vedea cã gãseºti la fiecare pas resurse care sã te ajute sã mergi mai departe. Nu permite ca frica de necunoscut sau de schimbare sã te menþinã într-o situaþie pe care nu þi-o doreºti. Cei care au succes în viaþã sunt întotdeauna acei oameni care au îndrãznit, care ºi-au învins fricile ºi au acþionat. Ai reuºit? Mergi mai departe! Ai eºuat? Învaþã lecþia ºi continuã-þi drumul!

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adãugat de George Aurelian Stochiþoiu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Departe de Troia

sunt departe de Troia. zidurile ei de carne se împletesc cu linia orizontului. tu îmi muºti nefiresc de adânc din visele unei nopþi decadente. eºti totul ºi nimic pentru mine.
mângâierile tale sperie poezia, versurile se ascund în morþile premature ale unor pãsãri simbolizând agonia. te bucuri de ignoranþa mea ca orice zeiþa rãmasã singurã într-un templu neîncãlzit.
ai mâinile pline de aºchiile calului meu troian. zâmbeºti încurcatã când te întreb dacã simþi cu adevãrat durerea sau e doar un capriciu al tãu. pari uneori o statuie care îºi mutã centrul de greutate de la o minciunã la alta.
trupurile noastre se întâlnesc la fiecare schimbare de prefix a eternitãþii. eu te iubesc în tãcere ca un cavaler pregãtit sã îºi onoreze numele într-o cauza de dinainte pierdutã. chiar ºi pentru atât te-aº accepta în cutia Pandorei.
sunt departe de Troia, mângâierile iubirii nu îmi sunt de ajuns...

poezie de Eduard Dorneanu (22 septembrie 2011)
Adãugat de Eduard Dorneanu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Primãvarã prinsã-n turn

Curge apa pâlcuri, pâlcuri
Peste frunzele din toamnã,
Zbucium ºiroind sub dâmburi
Susurând precum o doamnã.

Primãvara este prinsã
De alaiul de verdeaþã,
Cu miros de lume tristã
κi ascunde a sa faþã.

Haina adormitã-n glie
A naturii la toþ mamã,
Se ridicã parcã-i vie
Peste formele de stanã.

Vietãþile pornite,
De la sud spre miazã-noapte,
Fac cãrãri neobosite
Spre poienile cu ºoapte.

[...] Citeºte tot

poezie de Liviu Reti (20 aprilie 2020)
Adãugat de Liviu Reti
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

ªtiind cã pãrinþii ei erau acasã, Stela sunã la uºã, deºi avea cheile la ea. Nu procedã astfel din comoditate, sau pentru cã deschisul uºii ar fi necesitat cine ºtie ce mare efort din partea ei, dar dorea ca tatãl sau mama, depinzând cine îi va deschide, s-o vadã îmbrãcatã astfel, în uniforma albastrã; ar fi imposibil sã nu sesizeze diferenþa, doar cu totul altfel îmbrãcatã plecase de dimineaþã de acasã, în acelaºi timp cu pãrinþii ei, ba chiar împreunã cu ei. În uºã se ivi chipul domnului Sergiu Stejãran, tot medic ºi dânsul. Vãzându-ºi fiica, remarcã rapid schimbarea survenitã în vesti-mentaþia acesteia. Ea intrã, închizând uºa. Domnul doctor Stejãran o privi încurcat; îºi dãduse bine seama, încã din prima clipã, de cum o zãrise, ce putea semnifica aceastã schimbare, dar încã nu reuºise sã spunã nimic, de parcã-i pierise graiul.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specialã" de Cornelia Georgescu
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Când aveam 25 kg în plus, ceea ce m-a salvat ºi m-a pus pe drumul cel bun a fost cã m-am acceptat. Am zis: "Pera, duci o luptã grea ºi felicitãri cã nu te laºi bãtut. Ai niºte slãbiciuni ºi faptul cã ºtii care sunt acestea este un mare pas spre rezolvarea lor. Acceptã cã a fost foarte greu pânã acum, dar de acum vei face schimbãrile necesare pentru cã vrei sã fii permanent un om mai bun". Adicã mi-am oferit singur compasiune ºi am vorbit frumos cu mine, dar nu am rãmas cu 25 kg în plus, ci am început sã fac sport ºi sã mãnânc diferit. Sã te accepþi pe tine nu înseamnã sã rãmâi aºa cum eºti, ci înseamnã sã nu te pedepseºti pentru ce te-a dus în situaþii urâte de viaþã ºi sã îþi iei angajamentul cã vei munci pentru schimbare. Repetã dupã mine: "Mã accept în acest moment ºi îmi iau angajamentul sã fiu mai bine."

citat din Pera Novacovici
Adãugat de George Aurelian Stochiþoiu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Schimbare absurdã

cum ai putut sã-mi spui cã nu mai sunt acelaºi,
când tu m-ai inventat din propria-mi cenuºã,
cum poþi spune asta când nici chiar tu
nu mai poþi deosebi trupurile noastre
de trilul pãsãrilor
în atmosferã?

cum poþi spune cã m-am schimbat,
când de fapt s-a schimbat
ora exactã,

ºi oamenii
ºi norii
ºi faptele
ºi zidurile,

ai uitat când fãceam copii din flori,
din priviri,
din flãcãri,
pe câmpuri de maci,

[...] Citeºte tot

poezie de Marian Florentin Ursu
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Nu-mi pot imagina

florile de soare fãrã culoarea galben
cum nu-mi pot imagina
frumuseþea fãrã invidie
ºi pizma fãrã motiv
ascult o respiraþie sacadatã
arborii mei au obosit
recunosc de la distanþã tristeþea
seamãnã cu florile de soare
lipsite de petale

am luat cu mine o cutie de acuarele
câmpul nu s-a supus
nici eu
ºtiam cã deunãzi vei renunþa
impertinenþa mea te-a scos din sãrite
miorlãie grozav pisicile în curtea blocului
din cinci, trei cu siguranþã au cãzut în picioare
eu nu
mi-am julit un pic genunchii
acum sunt bine

[...] Citeºte tot

poezie de Ana Sofian
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!