Poezii despre impreuna, pagina 54
Doar tu ești
În mine tu ai aprins dorința
Ești doza de heroină.
Te iubesc cu toată ființa
Doar brațele tale mă alină.
Aș vrea să te țin de mână
Și în dreapta mea... o viață
Să ne trezim doar împreună,
Să-ți simt a buzelor dulceață.
Nu prea credeam în povești
Până-n ziua în care te-am găsit
Parte din mine doar tu ești
Inimile pe veci ni s-au unit.
Doar tu ești strofa preferată,
Piesa din jocul numit "viață"
Și-avem o comuna soartă
Pe stradă ai adus speranță!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (14 februarie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu vrei să-mi dăruiești
Mă plimb prin roua florilor din zori,
Alung durerea dintre noi doi,
Tu vii lângă mine și mă cuprinzi cu drag,
Și-mi spui să vin din nou la tine-n prag.
Ne plimbăm apoi ținându-ne de mână,
Printre florile ce parfum emană,
Acum mi-ai dărui și cerul dacă ai putea,
Ș-ai face covor de flori-n calea mea
Și tot din flori mi-ai împleti cunună,
Iar luna ai prinde-o într-o mână.
Nu știi ce să-mi mai dăruiești,
Eu vreau liniște și sper că și tu asta îți dorești.
Sper că toate se vor înfăptui,
Când noi împreună vom fi.
poezie de Eugenia Calancea (2 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când sosește primăvara
sunt plecat în alt anotimp
mă urmărește o veche poveste
în spatele meu zace trecutul căzut la pământ
nimeni nu știe să-mi spună
când sosește primăvara aceea fulminantă
în care iubirea e-n muguri și florile așteaptă
diminețile cu soarele-n ochi
am primit scrisori ca pe vremuri
pe care nu le-am deschis
mi-a fost frică de schimbări neprevăzute
de mâine începe drumul
tu mă vei aștepta la fântâna de la răscruce
cu ciutura plină de dor
în față drumurile anotimpurilor
pline de primejdii
care ne vor împreună
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu dragostea regăsită
Talentul stă în mintea crudă.
Neliniștea-n adolescență.
Minciuna este stăpână
la leneși, prin excelență.
Uitarea uită să spună
adevărul despre viață.
Sălășluiesc împreună
în mintea noastră isteață.
Dragostea sălășluiește
poate-n florile de tei.
Sau poate, doamne ferește,
arde. Scapără scântei.
O fi în susur de izvor,
în foșnetul frunzelor.
Sau poate că o ascunde
vântul, în a sale unde.
Ne facem griji în zadar.
Dragostea-i chiar lângă noi.
Cu dragostea regăsită
multă vreme vom trăi.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai, vino...
Hai, vino, iubite, în lanul cu grâu
Să-ți pun cingătoare, din spice, la brâu!
Hai, vino, iubite, e macul în floare
Hai, vino să-mi pui, la brâu, cingătoare!...
Să punem pe buze, cu roșu din maci,
Pecetea iubirii.... Din floare să-mi faci
Inelul de aur... din păpădie,
Ți-oi da un sărut pe sub pălărie...
E holda bogată, se leagănă-n vânt,
Hai, vino s-auzi al păsării cânt
Ce triluri măiestre înalță din glie!...
Hai, vino s-asculți... E o ciocârlie.
Hai, vino să-mi faci, din grâu, o cunună
Tu, rază de soare,... să fim împreună,
Să mângâie vântul sărutul pe frunte
Sub cerul albastru... Hai, vino, iubite!
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singuri împreună
Ca simbioză, glumă biologică deșartă,
Da!... Poate pentru avantajul reciproc,
Dar nu! Fidelitatea este moartă;
E numai o iluzie consensuală, e un joc.
... Sau niciun joc, e adevărul pur
De-a fi mimetici de devotament
Unul spre altul, tur contra retur...
În niciun caz pe motivație de sentiment.
Apropierea nu-i o garanție,
Nici fizicul, nici gândul nu sunt paralele;
La om, e-o genă recesivă-n seminție...
Superiori în univers; promițători de stele.
Ah, cum ne prăduim pe-ascuns de omenie
Purtându-ne în fond ascunse uri,
Dorind la alt, ce nu vrem nouă să ne fie...
Suntem săraci interior, doar umpluturi!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Existență
Ce bine că ești
Așa cum ești tu
Ce bine că sunt
Așa cum sunt eu
Fiecare o frunză
Fiecare pe-un pom
Fiecare o ființă
Fiecare un om
Împreună o mână
Ce ne leagă de noi
Fiecare în gânduri
Răscolite de ploi
Ce bine că ești,
Ce bine că sunt
Muritori când și când
Muritori rând pe rând
Cu pauze scurte
Cu pauze lungi
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă aș fi știut...
Bătrâni și copii erau străzile pline,
Dacă aș fi știut c-o s-ajungă ruine
Țărișoara aceasta, nu aș mai fi sperat
La o-ntreagă frăție, aș fi plecat!
M-aș fi dus de nebun, aș fi luat-o din loc!
Nu aș mai fi privit în urmă deloc.
Nu aș mai fi sperat, la nimic împreună,
Aș fi luat-o din loc... după-o altfel de turmă.
Azi, îmi vine prea greu să accept nebunia
Ce-a cuprins omenirea, în special România...
Ce-a făcut să s-aleagă praful de noi.
Cum să nu mă apese, privind înapoi!?
E-o prostie în aer, ce ne-ar arde pe toți!
Îmi e clar că ne vor despuiați de chiloți...
Deja, nu mai aveam demnitate deloc
Și-ncurând, vom rămâne fără gram de noroc...
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (10 septembrie 2019)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vama iubirii
Cum ar putea să-mi fie dor de tine,
când ești în jur, în gânduri și-n tăceri
pierdute-n clipele de revederi
aievea sau acolo, doar, în mine?
Iubirea mea nu știe ce e dorul!
Cum ar putea, când știe că îmi ești
aceea ce-n credințele lumești
din inima-mi privește viitorul?
Să-mi fie dor? Nu-mi e și nu ai teamă
că-n timpul din clepsidră - un nisip -
un fir e fără tine și te cheamă.
Niciun alt gând, nimic nu îmi destramă
din visul împreună, nu e chip
să treacă de-a iubirii noastre vamă.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singuri
Dar hai sa privim cum se cade
atat cat se poate vedea,
prapadul din frunzele toamnei,
prapadul din inima mea.
Caci noi, fara frunzele-acestea,
ce astazi din nou nu mai sunt,
ca pasarea fara de pene,
asa am ramas pe pamant.
La ora cortinelor rupte
si-a noptilor lungi de la nord,
prapadul, el singur, vorbeste,
si-apoi tot el nu e de-acord.
Samanta bolnava de sine
in brazda se-aseaza umil,
si vantul de toamna loveste
in firma acestui copil.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt un om liber
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!