Poezii despre impreuna, pagina 53
* * *
mi-ai spus mai demult
că și roboții pot construi oameni
nu te-am luat în seamă atunci
mi-am văzut conștiincios
de spălatul rufelor
(am văzut într-un tutorial
că dacă le pui într-un borcan
se usucă mai repede)
prostul de mine
voiam să te impresionez
cu ceea ce știu să fac
aveam mâncarea pe foc
știam să și gătesc
aveam setările din fabrică
îmi făceam update-uri des
[...] Citește tot
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oglinda în care ne privim
Chiar din fruct arome lichide
se risipesc prin aerul cupei
cum iubirea prin inima mea
luminând ca un felinar întunericul
devenind împreună muguri deschiși.
Simțind coaja prin care respiră lumina
Însetații de cuvinte caută înțelesul
Char dacă prețul urcă pe scară
și valorile rămân tot ma jos.
Oglinda în care ne privim din umbră
recunoaște bucuria lichidelor tari
și timpul se umple c-un gol
în care nimeni nu pune nimic,
dar lasă crezul în fructul de aur.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poet vagabond la bătrânețe
Pulberea multor drumuri a fost leșia din vinul meu.
Mirați, fagii s-au închinat
Împreună cu mine, pentru diminețile plumburii melodii
Murmurate, fragile ca pânzele unor parfumuri stinse,
Pentru iubirea lui în mătăsuri aurii luna-îndepărtându-se.
Fecioare ca niște statui inundate de trandafiri
M-au îmbăiat în vinul tăcerii lor.
Însă-acum continui să umblu singur.
Și numai după ce am traversat multe seri
Dansez o clipă cu un mănunchi clorotic de raze-ale lunii
Pretinzând că sunt tânăr.
poezie de Maxwell Bodenheim,1892-1954, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de opal
povești de iubire duios îmi șoptești
la ceas de seară când stele surâd
în cântecul lunii armonie nutrești
departe de-ntunericul aspru perfid.
ne acoperă tandru noaptea de opal
visele se înalță până sus la stele
împreună trăim un destin ideal
pe maluri de speranțe am clădit castele.
mă las iarăși cuprinsă de nostalgie
gânduri s-au strâns buchet de busuioc
îl așez sub pernă nu știu de letargie
am băut lumină dintr-un pocal de foc.
în codrul fericirii am adunat magie
din univers sublim ne plouă cu noroc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanță târzie
ascult înfrigurată cuvinte de alint
mă încălzesc doar c-un zâmbet de-al tău
tu ai în glas clopoțel de argint
mă cheamă la iubire și nu îmi pare rău.
în fiecare clipă îmi este dor de tine
mă faci să mă simt frumoasă radioasă
ca o lumină scoasă din zările divine
eșți fericirea mea melodioasă.
voi păstra clipele dragi trăite împreună
ca pe diamantele din șirag de stele
și-n viața viitoare te-oi întâlni pe lună
să-ți dau splendoarea amintirilor mele.
din razele iubirii ți-am împletit cunună
să-ți fie companie în clipele grele.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemarea luminii
să mergem împreună pe drumul credinței
indiferent de nație și de culoare
avem în ADN puterea biruinței
suntem permanent energizati de soare.
sunt stele în cer dar sunt și pe pământ
îmi sunt călăuze să nu mă rătăcesc
prin beznele gândirii mă cheamă la cuvânt
prin labirintul vieții o scăpare găsesc.
unită cu Hristos trăiesc o magie
povara bătrâneții nu mi se pare grea
Duminici solare mă scot din nostalgie
în sfânta contemplare sorb rouă din zorea.
mă înconjor cu oameni creatori de minuni
împletesc crini regali și lumini în cununi.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș găsi
Te-aș găsi chiar și în tăcerea ce-mi învăluie sufletul,
pentru că orice sunet n-ar avea ecoul inimii tale.
Te-aș găsi chiar și în întunericul ce înghite orizonturile,
pentru că orice umbră le-ar învălui,
n-ar putea să lase nici o urmă.
Te-aș recunoaște în fiecare bătaie a inimii mele,
unde nici un vis n-ar putea să te ascundă.
Tu nu ești parte din lumea asta,
așa cum eu nu sunt parte din ea.
Existăm împreună la marginea timpului,
simțindu-ne eternitatea.
poezie de Emilia Mariam (16 noiembrie 2024)
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doină de jale
aici este și raiul și iadul odios
gonesc împreună în ritm alert
e ca o simbioză cu sens melodios
Dracula e simbolul Romăniei cert
turma de vise coboară de pe munte
pajiști s-au uscat în drumurile mele
țara mea de-ar fi cu o stea în frunte
zei negri-ar abdica n-ar mai fi sechele
glie minunată de zei ești trădată
cu spatele la tine au chef de putere
treptat te vând bucată cu bucată
oamenii de rând trăiesc patimi mizere
tărâm de basm cu stăpâni blestemați
afundă în prăpăstii Carpații bărbați
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândul fiului
De astăzi mama va împleti așteptarea
în părul păpușilor din geam
cu cârlionți de mătase din pletele lunii
pe buze le va pune ruj din praful de stele
își va dori la masă fiul
dar acesta nu va mai avea suficientă lumină să
învețe numărătoarea secundelor în drumul spre casă.
în mod permanent
ea va locui în salonul dimineților albastre,
căluții de mare și berzele o vor însoți.
Din coșul lui cu rufe purtate
va scoate cântecul de patefon pe care îl ascultau împreună,
apoi meticuloasă îl va înveli în straie
de duminică.
După amiaza va pregăti cina pentru timpul
șchiop
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet
Am născocit idei din cenușă,
din sânge de căpușă,
coagulat în sacrele artere,
din fresce înnodate în capele.
Am inițiat croaziere
cu Magellan și da Gama,
peste porturile din Palma,
atrocități în irisul Senei.
Am orchestrat solemn inscripții
cu ochii gravați în pietre,
onyx sculptat în concepte,
rubin al toamnei premoniții.
Am lăsat timpul să mănânce
împreună cu moliile, din fotoliu
așteptând să curgă în purgatoriu
un ochi șubred și dulce.
[...] Citește tot
sonet de Antonio Mihai Vanț
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!