Poezii despre distanta iubire, pagina 53
Petala de foc
Un trandafir, petală, roșu, foc...
chiar am iubit tot ce era-n cuvinte,
dar ele nu erau decât un joc,
iar trandafirul nu era cuminte.
I-am sărutat petalele-ntr-un vis
ce promitea o veșnică iubire,
un trandafir cu sufletul deschis
spre multe zări, ca într-o rătăcire.
Avea și țepi! Petalele au țepi?
Păi, el avea căci zodia, se pare,
e, și la trandafiri poți să concepi?-
din cele-afurisite, nu oricare.
Și, uite-așa, petala cea de foc
iubită și-alintată-n vis și gânduri,
m-a lecuit iubire cu noroc!-
și-acum e-o amintire... printre rânduri.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alb de crin
Cu ochi negri și haină,
Fără nicio rădăcină,
Stă invidia la poarta,
Se învârte ca o roată.
Nu mă poate-ndupleca
S-o primesc în casa mea.
Vreau doar zâmbet și lumină,
Îmi vreau inima senină...
Arde-n colț uitat pe raft,
Glasul gândului ciudat
Că singurătatea nu-i
Soră bună nimănui...
Adevăr... cu siguranță,
Însă eu păstrez distanță
De-orice cupă cu venin,
Vreau doar albul de la crin!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimeni nu poate explica această iubire (fragment)
Nimeni nu poate explica această iubire pe lacul de la vest este plăcut.
Serenitatea decorului vine de dincolo de timp.
Fluturi în zbor se urmăresc unul pe celălalt,
Doritori să ajungă, beți, printre flori.
Nimeni nu poate ști că aromesc leneș aici, sprijinit de copastia bărcii.
Iarbă mirositoare sub raze de lumină piezișe,
În depărtare ceață albăstruie pe ape,
O egretă albă venind în zbor planat dinspre Insulele Vieții fără Sârșit.
poezie clasică de Ouyang Xiu din Culegând mure, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în engleză.
Ana inimilor tale
Ziditorule de Ane, cu poeme la rever
Mă cutremuri cu tăcere, mă învii cu un sărut
Fură-mă din astă lume și mă du la tine-n Cer
Să îți fiu pe lângă vers, freamăt dulce și tăcut.
M-ai ales să-ți fiu o muză cu ochi verzi de peruzea
Pentru-a tale dulci poeme care-ți curg în loc de sânge
Ce nu ai știut, Manole, e că-n tine sunt o stea
Care-ți luminează versul, șterge ochiul care plânge.
Din tăcere făurit-ai clipe dulci de mângâiere
Sunt o Ană cu ochi verzi, puls al inimilor tale
Ești pegasul care zboară și-mi vorbește de iubire
Îngerii ne poartă karma ridicând și osanale.
Dintre toate câte sunt numai eu te port în zbor
Printre versuri de iubire și atingeri de cașmir
Din tăcerea ta, iubire, făurește-mi pe un nor
Ploaia de săruturi calde, și poemul uns cu mir.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un romantic
De două ceasuri tremurând în stradă,
Cu ochii plini de mută resemnare,
Își face planuri extraordinare
Și-n mintea lui rostește o tiradă.
"Poftim la geam, sublimă arătare!
De-ai auzi tăcuta serenadă,
Te-ai apleca ușor pe balustradă
Ca să trimiți în vânt o sărutare."
El speră încă... Poate, cine știe,
De la distanță, prin telepatie,
Va-nfiripa cu ea un dialog.
Dar inima-i se strânge ca-ntr-un clește,
Pe când vardistul trece și-i șoptește
C-un zâmbet straniu: Circulați, vă rog!...
sonet de George Topîrceanu din A. Mirea: Caleidoscop
Adăugat de Andra Iosifan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Balade vesele si triste. Parodii originale. Migdale amare" de George Topîrceanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Mai ții minte?
Mai ții minte, tu, iubire,
Cum mâna ți-o încleștam
Sugrumat de fericire
Lângă mine să te am?
Cum opream, pe dată, clipa
Când de mine te lipeam?
Parc-un înger cu aripa
Ne atingea când ne iubeam.
Stelele din Carul Mare
Ne zâmbeau șiret, cumva...
Dar cuprins de desfătare --
Tu-mi erai singura stea.
Unde-s, oare, acele vremuri
Unde ești, iubita mea?
Poate fericită tremuri
În brațele altcuiva.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Octombrie
Lumină regăsită
în secunda clipei,
te respir
prin toamna cu ton ruginiu
într-o deplină armonie
învăț prea devreme
ce-nseamnă distanța
spre albul ninsorii
telurice semne divine
mi-e gândul un sunet
din cântecul rămas
pe acorduri vechi
în rezonanță cu depărtarea.
Octombrie, ești luna mea,
cu adieri de vânt neobișnuite
sfidând iubirea
timpului rece
adun albastre speranțe,
le ascund într-o filă de carte
în dimineți-mbrăcate
[...] Citește tot
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un dar ceresc
Un jnune din popor manierat
Născând iubire din luceafăr
Cugetător de țară si stilat
Păstra iubire scrisă-n cufăr
Cu părul peste cap si ondulat
O ladă cu iubiri o inimă avea
Toată viața iubirii el s-a dedicat
Nemuritor lumea toată îi iubea
Un dar ceresc venit la muritori
Și sufletele vindecă de dor
Cântat mereu de sărbători
El ne privește acum după un nor
Nimeni nu-l poate egala
Se naște rar un geniu pe pământ
Iubirea lui o aură n-o poate lua
El este si va fi sufletul sfânt
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu-al tău sărut, ce-avea gust de iubire
Mă-mbrac mereu cu-o mantie de teamă,
Peste cămăși țesute din visare
Și mă incing c-un brâu de supărare,
În timp ce viața-ncet mi se destramă.
Îmi scutur clipele de frământare,
Cum de pe haină-ndepărtez o scamă.
Din vechi frustrări croit-am o maramă,
Cu care-acopăr lacrimi de-ntristare.
[...] Citește tot
sonet de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mușchii catifelați
cu creme luate de la specialiști
unse pe epiderma lăsată
numai pe șezlong la marea
cea mai mare mare neagră
o apă păroasă spre grasă
te întinzi la distanță de celălalt șezlong
cu iubita care oftează
merge o bere re
ce marcă (?!) acră și blondă
femeia ta tâlhărită de soare
are capul pivotant
nasul lăsat în vânt din șezlong
vă iubiți prin cușca de plexiglas
cu mușchii catifelați (?!)
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!