la*multi*ani*fratele*meu

Sferele

Se însera. Stam singur pe dealul meu natal.
S-a auzit în preajmă un foşnet stins de şal...

Eram în largul lumii ca un atom pierdut.
Când ai venit, tot cerul de astre s-a umplut!

Tăcuse universul ca la un semn. Curând
Se auzeau în preajmă doar ierbile crescând...

Tăceam. Apoi şi firul de iarbă asculta,
În sfere depărtate cum cântă cineva...
...

poezie celebră de Eusebiu Camilar din Poezii (1964)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Collier

Puneţi-- vă din nou, o, dragele mele perle,
Întotdeauna să te duci!
Spiritul meu balansîndu-se la vise moi.
Urmează-ţi conturul genial.

CÎnd mi-am făcut colierul, în curând mîna mea l-a placut,
Perle în timp ce se rostogolesc, arată ca un plâns;
Aşa că, dă-mi zile, lasă mâna lui Dumnezeu să conducă:
Uneori, clar şi vesel, uneori covoraşe de durere.

poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te simt şi te am...

Te simt în lacrima ce curge din iubire,
În liniştea copacilor, ce stau trişti pe-alei.
Te simt în ploaia, ce plânge în mine,
Şi în pământul gârbovit, de durerea anilor grei.

Te simt pe cerul de dor, fericit că eşti bine,
În zile de toamnă, ce cad peste noi,
Te simt că, de-a pururi, vei fi doar în mine,
Te simt... şi te am, căci de-acum suntem doi.

poezie de Lusiana Drăguşin (7 octombrie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Experienţa primei lui jumătăţi de viaţă, traiul la periferia socieţăţii, adesea în tovărăşia hoţilor şi a altor oameni fără căpătâi... i-au lăsat traume psihologice de care nu se va elibera niciodată. Stalin părea o persoană aspră, necioplită şi dificilă, a cărei motivaţie originară de revoluţionar era animată mult mai mult de ură şi resentiment decât de idealism.

Alan Bullock în Hitler şi Stalin: vieţi paralele (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până una, alta, copilul creştea, asculta de părinţi, şi cartea cu care se născuse din mâini n-o lăsa. Citea, citea mereu pe dânsa şi învăţa, de se mira toată lumea de silinţa şi învăţătura dânsului. Când se făcu ca de nouă ani, ştia câte în lună şi în soare. El însuşi ajunsese să fie o carte şi toţi megieşii veneau la dânsul şi-l întrebau despre păsurile lor...

citat celebru din Petre Ispirescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărăcia provoacă suferinţă, iar dorinţa mea de a corecta lucrurile poate părea romantică dacă nu chiar naivă pentru al treilea mileniu.

Am cumpărat ziarul în fiecare zi de când sunt la Roma, dar din păcate pentru tipografii, în ultimii ani am trecut cu toţii la informaţiile digitale.
Personal, nu-mi pot imagina o dimineaţă devreme fără ceai cu lapte şi ziar.

Camelia Opriţa în Palimpsest, (Jurnal) (martie 2020)
Adăugat de Filip Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub bolta cerului, stropul din lacul Sfînta Ana se întîlneşte cu cei din spicele de grîu, cei din frunzişul pădurilor cu cei de pe frunţile omeneşti, şi toţi împreună cu cei de pe nemăsurata mare. Dar, oricît de mulţi, şi de oriunde ar fi venit, nici unul nu se va pierde. După ce vor trăi, în infinit, o fantastică aventură, se vor întoarce pe pămînt. Şi vor fi Olt

Geo Bogza în Cartea Oltului, Norii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Văduva Efraim lăsase tot avutul ei doctorului Walter. E drept că murise la şaptezeci de ani, cu o sutădouăzeci de chile şi cu titlul de amantă a lui, sacrificiu vrednic de răsplată, mai ales că nu fusese vorbade o sinecură. închipuirea se întoarce pudică de la cercetarea unei astfel de legături; refuză să cercetezeîntunecimile sufletului şi obscurele vedenii trupeşti.

Hortensia Papadat-Bengescu în Drumul ascuns (1932)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul unui pescar bătrân

dar ce aud?
din buciume vestindu-mi,
şi-aruncă marea peştii ne-ncetat
către bordeiul meu
de peşti,
răsună-ntreg bordeiul ca de bani
şi iată-acuma,
iat-o...
şi umbra tinereţii mele,
apropie-te, vino,
mereu spuneai că ţi-e foame
bine-ai venit...
ia peşti câţi vrei, ia peşti câţi poţi căra
mie mi-i silă, nici să nu-i mai văd
prea mulţi sunt,
mult prea mulţi...

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Velur

Când tu revii se face în miezul zilei noapte
şi îmi aduc sobolii prin galerie lapte
ridichi de lună nouă şi ştevii de sobol
alimentarul bol
când tu revii sar blănile de nurci
pe patul meu de fier în care urci
ca o cascadă veche de parfum
vin călăreţii obosiţi de drum
începe casa liniştit să ardă
din beciul rece până la mansardă
cum arde rapiţa pe câmp în lanuri

poezie clasică de Virgil Teodorescu din Blănurile oceanelor şi alte poeme (1969)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!