cu tine- adrian paunescu

Aştept o clipă

Aştept o clipă dar să vă spun şi care?
aştept o clipă când soare va răsare
şi chipul se va stinge în putreda sămânţă
de acuma fir de iarbă

Iarba încet va creşte şi chipul se va stinge
iarba încet va creste şi mă îmbracă în oase verzi
ce le doresc îmbrăţisări pe veci
cu aer de morminte...

poezie de Andrei Adrian Călimărea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragilor Eroi!

Voi aţi fost eroi!
Voi sunteţi eroi!
Voi veţi fi eroii
României noi!

Pentru a noastră ţară
Aţi luptat din greu,
Pentru a noastra vatră
V-aţi dat sufletul mereu.

Dulcea noastră ţară,
Aţi salvat-o voi!
Glorie eternă
Dragilor eroi!

poezie de Adrian Iulian Pereteanu (23 mai 2012)
Adăugat de Adrian Iulian Pereteanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce fiori

Ce fiori - adîncindu-mă
în trupul - ce-l cuprind
cuprinzîndu-mă
se răsfrîng - între
paralele oglinzi - unde
frigul şi frica
mă-mprejmuie
şi nu-mi lasă
durerea - plecată?

... din cauza asta
nu mai sînt sigur
că voi putea - vreodată
să întorc - clipa
... şi cuprins
de ceea ce cuprind
să nu mai fiu
fiinţa ne-hotărîtă:
dacă visul - este

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Iscru
Adăugat de Dana Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!

De toamnă

E toamnă, surâsul tău s-a transformat în mit
Cad ploi ca-ntr-o perfidă rătăcire,
Şi te întrebi de-a existat iubire
Şi ce păcat de moarte-am săvârşit.
Ne rătăcim prin sute de perechi
Cuprinşi de amnezii ce n-au cădere,
Şi picuri mari cu iz de mângâiere
Ne-aşează Bach şi Mozart în urechi.
Şi totuşi, ne iubim cu flori de toamnă
C-o ultimă risipă de tăcere,
Eu ştiu că din iubire iese miere
Şi ochii tăi, ca două mări sunt, doamnă.

poezie de Adrian Abrudan (2014)
Adăugat de Adrian Abrudan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

De ce nu pot trăi fără tine?
Pentru că, vidul din mine se lărgeşte, treptat
Şi-n aer pluteşte fiinţa ta vie,
E ceasul când alţii se iubesc, se sfâşie
Şi plouă de parcă şi cerul s-a spart.

De ce nu pot trăi fără tine?
Pentru că, în mine sunt stânci şi izvoare
Sunt deşerturi păzite de fluturi războinici,
Sunt ochii tăi mari şi atât de statornici
Şi dorul acesta, permanent, ce mă doare.

poezie de Adrian Abrudan
Adăugat de Adrian Abrudan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvor de fericire

Credinţă, diamant curat
În dragoste clădită
Izvor de fericire revărsat
Din zarea infinită
Eşti curcubeul cel frumos
Ce uneşte cer cu glie
Ţel sfânt, măreţ şi glorios
Sensul vieţii, veşnicie.

Credinţă, simţ spiritual
Parfum din veşnicie
Din cel ce-ţi urcă sfântul deal
Curg râuri de-apă vie.

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deţinutul Adrian Năstase, fost prim-ministru al României, care execută 2 ani de închisoare pentru corupţie, a scris pe blog că la Jilava este ca în cantonament (pamflet)

Frunză verde de dudău,
Adi scrie din bulău;
"De trei zile-ncoace,
Blogul nu-i mai tace."
Deşi este, cum să spun,
Deţinut de drept comun,
Adi zice, insolent,
Că e în cantonament.
De-i aşa de mulţumit,
N-ar putea fi... prelungit???

pamflet de George Budoi din Politică şi politicieni (20 august 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Har de părinte

N-am să ştiu, de vreodată ai dat lacrimă... în gând-
la amintire din vremi, de altădată- nici când.
De-ai luat timp, să-ţi revezi, început de copil
cu zulufii în vânt, stând desculţ, c-un mobil
cu roţi de lemn, luat cadou, de părinţi... of, săraci;
ce-au lăsat de la ei, să-şi ia grâne-n desagi...
Ce-ţi privesc, cu mult drag, turuitu-ţi din gură-
cum motorul- prin colbul, numit bătătură.
Îşi iau timp pentru tine- devenitul lor cult-
ca să-i bucuri de bine; cel pierdut, de demult.
Fericiţi, ne avuţii, de pe uliţa în sat...
ce-au căsuţă-n paiantă şi servici pe la stat.

Film, apoi se derulă. Oh... la şcoală te duci,
îmbrăcat cu tot nou, şi-n pantofi, nu papuci...
să fii în rând, cu ceilalţi, tu, speranţa de mâine;
să-i întreci, ce n-au fost, niciodată. Să ai pâine
uşoară, doar ţie-ţi, căci de ei, nu-s nevoi;
vor trăi doar din vis, până-n lumea de-apoi.
De al lor gând, să n-ai griji. Vor, să fii fericit,

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 aprilie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clasei politice

Mărunţi în vorbă şi în faptă
uimiţi prin talentul cu care
impostura v-o mascaţi
epigoni ar fi un titlu nobiliar

pestriţe cohorte vă urmează
servitori mânaţi fie de oarbă idolatrie fie
de teama de a fi striviţi

mojicia voastră perverteşte
umila prostime
incompentenţi inculţi notorii astăzi
eraţi până mai ieri iluştri anonimi

pasul ţanţoş însă se preschimbă
spăsiţi şi palizi ni vă înfăţişaţi când sunteţi
demascaţi.

poezie de Adrian Rentea
Adăugat de capra vecinului
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglindit

Oglindit şi oglinditor
în acelaşi timp
simt - cum
prin goluri concentrice
mă înalţ - din adînc
în-mai-adînc

... sau atunci
totul - nu va fi
decît un gol - unde eu
voi deveni
mai-golul

... unde
golirea de sine
în multiplu şi infinit
va fi - poate
ultimul act

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Iscru
Adăugat de Dana Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!