Poezii despre zbate, pagina 5
La un pol de clipă...
La un pol de clipă
Timpul, simt, mă doare,
Visul vine-n pripă
Rază sclipitoare.
Gândul mă străpunge,
Taie clipa-n două,
Inima se frânge,
Genele-s în rouă.
Pică jumătatea
Și se risipește,
E trăită partea,
Ce mă părăsește.
Veșnicia cade
Clipa o strivește,
Sufletu-mi se zbate,
Nu te mai găsește...
poezie de Mihai Vîlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un drob de sare
Un drob de sare,
În liniștea nopții,
Se zbate, pace n-are,
Lăsat în voia sorții.
Un drob de sare,
În ochi, de îți intră,
Ustură tare,
Provocând roșeață.
Un drob de sare,
În apă de-l pui,
Te ține la suprafață,
Acolo rămâi.
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ieri iubeai într-un fel
Viața -
un joc în care iubești să nu fii singur,
te amesteci în săli de bal
și faci tumbe neîntrerupte
stârnind hazul
pierzându-ți harul unei apetențe fără margini.
Cursorul nedoritelor promisiuni
se zbate dramatic
și controlează recompense
într-o nouă zi în care iubești altfel.
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din larg
Dacă alerg spre crângul
unde tineri mesteceni se-nșiră,
inima mea se zbate
fremătând de uimire.
Dacă respir o floare
cu necunoscută mireasmă
și-absorb fastuoasa-i lumină,
inima mea se înclină.
Dacă te văd pe tine,
pescăruș în larg rătăcind
sau purtat de val către mine,
spaimele mi se alină.
poezie celebră de Margareta Sterian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-atât de greu să spun la revedere
mi-e atât de greu
să spun la revedere
că somnul încă
nu l-am îmbrăcat
e-atâta insomnie
între stele
și luna parcă-n ciudă
s-a culcat
îmi face o risipă
de-ntuneric
și liniștea
se zbate la ureche
mă strâng sub așternutul
de pe pat
fiindu-mi lacrima
singura pereche.
poezie de Mirela Ciupercă (31 aprilie 2016)
Adăugat de Mirela Ciupercă
Comentează! | Votează! | Copiază!
O noapte de amor!
Pentru Adriana Floare
Mulțimi de vânătăi pe sâni mi se ivesc
Și-un foc se-aprinde-n mine.
Răcori mă iau pe spate și buzele mă ard.
Obrajii se roșesc și inima-mi se zbate
și simt că vrea să zboare...
Îmi cere dragoste,
Și nu știu de i-aș da!
Mă zbat cu gândul meu, dar ce sa fac cu inima?
Cred că o voi lăsa că să decidă "Ea"!
Dedicată celei mai frumoase clipe.
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stau să cadă
Ploaia moare de-ntristare
A ei haină n-o-mbracă;
Vara cu a ei căldură
Cade-n fund, pe promoroacă.
Am găsit un bob de rouă
Colo-n suflet, se mai zbate,
Și-are forma, bună, nouă,
De tristețe. Mă abate
De la frumusețea dusă
În pustiul vieții dure
Acum văd și cum e pusă.
Stau să cadă... glasuri sure.
poezie de Mihaela Tălpău
Adăugat de Carla Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Când nu ești
tremură inima în cele patru puncte cardinale
oprindu-se la fiecare
să întrebe de tine.
Nimeni nu știe unde ești
când dispari
doar poemul care
se zbate cu fiecare vers
pe buzele mele.
Crudă dispariție
dulce poem
al regăsirii...
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când clopotele tac
vântul tremură în liturghii
din duminici trecute
circul revine la noi în oraș
nimeni nu râde
nu plânge nimeni
niciunul din cei ce au fost
atât de aproape de cer
nu schițează aproape nimic
doar vântul se zbate și plânge
în turla din adânc
păduri de clopote... tac
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Revelație
Nu vreau flaute.
Vreau îngeri
Pentru sângele cutremurării.
Cer nașterea cântecului
Prin apropierea
De tine.
Viața umblă pe oase
Nepăsătoare,
Iubirea ta rămâne
Binecuvântare?...
Să fiu piatră?
Să fiu potop?
O, inima mea
Lângă tine
Învie revelația
Din gâtlejul
Timpului.
Vino,
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!