Poezii despre strigat, pagina 5
Mai stai un strigăt
eram acolo, în mine,
trebuia să mă trezești cumva
dimineața,
înainte de plecarea nebunilor prin lume,
trebuia să mă trezești așa cum mă știai tu,
în închipuirea ta,
trebuia să mă cauți lângă tine,
eram demult în mine,
în sinea ta,
în trupul de lângă tine,
în smintitul de alături,
din capul tău,
trebuia să mă oprești doar din
plecarea din mine,
să întinzi mâna ca să mă
transformi în bezmeticul pe care îl vroiai,
mai stai un gând,
o poveste,
mai stai vreme de-un dor,
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căldura
Același strigăt mic de greier se așează
Peste tăcere și odihnă în câmpie
Și strălucirea gliei atâta e de vie,
Că urcă până-n ceruri înaltă. E amiază.
poezie clasică de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Mihail Sebastian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
casa asta a strigat
într-o singură noapte
cât strigă alții
într-o sută de vieți.
poezie de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia de rezervă
ea are brațe de foc și te cuprinde în noapte
ca pe unicul adevăr al acestei lumi
și cercuri se strâng în tot întunericul
strigăt peste strigăt
caii se întorc obosiți la ieslea bătrână
femeia toarce încet
viață
moarte
viață
îți iubește rănile
îți ascute simțurile
prin păduri trec îngeri îndoliați
taie văzduhul în două
caii nechează
femeia te strânge la pieptul ei
e cald
încă ți-e teamă
ca oricărui soldat
auzi gloanțele șuierând și păsările tresărind în copaci
femeia toarce încet
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un fel de rânduială
am văruit casa și gardurile
am întors oglinzile
am închis ușile
am pus cheia sub preș
am strigat- o pe fiica- mea
în gând și mai apoi
pe Dumnezeu
și am plecat...
în urma mea doar
un strigăt de pasăre
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Subiect pentru o nuvelă
Buzunarele tatei
păstrează cel din urmă strigăt
al ierbii cosită-n tâmpla izvoarelor.
Apele duc pe creștetul lor
un secret al răzbunării?
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Dragostea-i lungă dar scurtă-i nădejdea,
Sensu-i strigăt, geamăt e deznădejdea.
......................................
Cine avea-va puterea de-a se-mpotrivi
Chinului, suferinței, tristeții și durerii
Fi-va tovarășul meu pe timpul călătoriei.
poezie clasică de Fuzulî din Leyla și Mecnun (2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două mâini și un deget...
O mână a trecut amestecând vise
Peste clipele vieții
Venite să îmi mângâie inima
Cu versul poeziei...
O altă mână de gânduri
A cernut visele mele peste viața clipelor,
Voind să lase poezia în inimă.
Un deget alerga de la stânga la dreapta
Pe fiecare literă fermecată de vise
Aducând la lumină fiecare gând.
Într-o zi m-au strigat toate visele,
Eu de atunci le răspund
Cu un ecou perelung de gânduri,
Amesecând în mirul poeziei, zorii.
În altă zi m-au strigat gândurile
Și le-am răspuns cu glas duios
Pe toate limbile mângâietoare
[...] Citește tot
poezie de Manuela Cerasela Jerlăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigăt
Voi pleca
spre strigătul
misterul
din labirint
vreau
să găsesc
fiara legată
de firul vieții
strigând
stinge lumina
ce nu ne-a încălzit
niciodată.....
poezie de Corina Gherman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătate
mă aud mai bine așa.
singurătatea mea pare un crin
izbucnind olfactiv în nopțile de iunie
mă văd mai bine.
mă știu.
albul strident al imaculării vine ca un reproș
ca un strigăt ce sfâșie ceva. totul.
poezie de Ioana Negoescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!