Toate rezultatele despre sfarsit de an, pagina 5
Mi-a luat sfârșit
Mă dezobișnuisem de tine
Și te uitam încet-încet
Fără speranță sau regret
C-a fost sau că va fi mai bine.
Mă dezvățasem de mine chiar
Și mă-nchinam de plictiseală,
Făceam adeseori sminteală
Și rareori citeam un ziar.
Mi-a luat sfârșit această criză
Doar când un înger mi-a șoptit
Că Dumnezeu de n-a murit
Îmi pregătește o surpriză.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea bună vs cartea proastă
O carte sigur este bună
Când nu te-nduri s-o lași din mână
Și când, citind-o, negreșit,
Îți pare rău că s-a sfârșit.
O carte-i proastă, tre să știi,
Când zace mult în librării
Și-așteaptă tristă ca-n sfârșit
Să fie dusă la topit.
poezie de George Budoi din Cartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (9 septembrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătălia s-a sfârșit...
Bătălia s-a sfârșit, soldatul
rămas pitulat într-o mască
Undeva departe pământul geme
Gata să urle, gata să nască.
Deasupra cerul gol și soarele
În jur câmpul gol și morții
Sufletele lor stau drepți și așteaptă
Să intre-n rai în fața porții.
Soldatul din mască vede o floare
Și vesel și-o pune după ureche
Ce mândră, ce pură e lumea
Ce rea, ce urâtă, ce veche
Bătălia s-a sfârșit, soldatul
Ridică fruntea să vadă iarba
Țiuie-un glonț rătăcit
Și-i sfărâmă tâmpla și barba
Deasupra cerul gol și soarele
[...] Citește tot
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Cartea "Satra" de Zaharia Stancu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Revin
Revin cu gândul nerostit
Si-ncerc ca să te am aproape
Când ziua este spre sfârșit
Si picura a noapte
Revin dar niciodată-n faptă
De ce e oare atât de greu?
Afară primăvara-nalță
Culorile de curcubeu
Revin in gândul nerostit
Si nici nu ști ce rău imi pare
Acum când totul s-a sfârșit
Simt că sunt ruptă ca o floare.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui fabulist care nu se satură să tot vorbească de''Înțelepciune...'' Ne-ai vorbit de-nțelepciune, Doamne,într-atâtea dăți. Oare-acum, tăcând, n-ai vrea In sfârșit, să ne-o arăți?
Ne-ai vorbit de-nțelepciune,
Doamne, într-atâtea dăți.
Oare-acum, tăcând, n-ai vrea
In sfârșit, să ne-o arăți?
epigramă de Emil Șușnea (29 noiembrie 2020)
Adăugat de EMIL ȘUȘNEA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu e nimic pierdut. Totul se încadrează perfect în ritmul monoton al vieții. Început, sfârșit și de la capăt: un alt început, un alt sfârșit; un veșnic ritual. De când, până când? Nu există capăt. Dincolo de orice zid, există altceva. Mereu altceva. Se continuă. Altfel. Sau la fel. De unde, până unde? Nu știm! Poate vom afla. Vreodată...
Cornelia Georgescu în În căutarea omului (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În sfârșit a venit toamna, de când o aștept! Astăzi e prima zi în care mă simt eu, pur și simplu, neinvadat de trecut, amintiri și resentimente. În sfârșit sunt eu cel care l-am căutat îndelung în periplul meu zbucium sufletesc. Ploaia mocănească și rece, m-a trezit la viață, ironic nu? Natura moare încetul cu încetul, iar eu renasc din propria-mi cenușa, ca pasarea Phoenix. Ploaia asta e ca o aghiasmă coborâtă din ceruri, ce parcă are menirea să ma curețe de tot ce am pe dinăuntru.
Mădălina Panait în O altfel de toamna (24 august 2012)
Adăugat de Mădălina Panait
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om s-apleacă peste margine
M-aplec peste margine:
nu știu - e-a mării
ori a bietului gând?
Sufletul îmi cade în adânc
alunecând ca un inel
dintr-un deget slăbit de boală.
Vino sfârșit, așterne cenușă pe lucruri.
Nici o cărare nu mai e lungă,
nici o chemare nu mă alungă.
Vino sfârșit.
Pe coate încă o dată
mă mai ridic o șchioapă de la pământ
și ascult.
Apă bate-ntr-un țărm.
Altceva nimic, nimic,
nimic.
poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1922)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la 
La miezul nopții
A venit vremea-n sfârșit să înțeleg ce-i viața,
Nimic n-are sfârșit și totul începe de fiecare dată,
Iar marile victorii ce păreau atât de minunate
N-au fost, de fapt, câștigate niciodată.
Chiar iubirea, căreia-n mintea-mi casă i-am clădit,
E doar un oaspete prolific, întârziat confuz în drum,
Iar muzica, laudele prietenilor și râsul lor zglobiu
Nu-s cu nimic mai bune decât odihna mea de-acum.
poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Sfârșit de Autograf
Târziu a început
dimineața aceasta,
în care încerc să imprim
litere pe sufletul tău...
Târziu acest zgomot
de suflet
m-a trezit
din visul în care
tu rătăceai
în orașul construit de tine...
Târziu am început să mă cunosc
printre miile de suflete
care pretindeau a fi
ale mele...
Târziu acest autograf fără anotimp...
Sfârșit de Autograf...
[...] Citește tot
poezie de Anna Panovici din Sfârșit de Autograf (4 aprilie 2010)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!