Poezii despre putea, pagina 5
De-aș rupe pleoapa
De ar putea ochii să-mi scrie poezii
Căci frumusețea nu ți-o știi
Gioconda s-ar disipa
Și de-aș putea rupe pleoapa
Să vezi și tu...
Ce culori ai sub ea
Contur și foc de stea
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dac-ai fi...
De-ai fi orizontul
Dintre două ape,
Aș putea fi gândul
Ce te vrea aproape.
Dac-ai fi o mare,
Eu aș fi safirul
Cu-a sa strălucire
Oglindind nadirul.
Dacă ai fi valul
Ce-și cere tributul,
[...] Citește tot
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum aș putea să fiu indiferent
Cum aș putea să fiu indiferent,
Când cerul-mi este și astăzi, prezent,
Când Dumnezeu mi-a dăruit doar mie,
Minunea de-al slăvi în poezie?
Cum aș putea să trec peste culoare,
Când sus, pe cer, parc-aș vedea o mare
Albastră, caldă, vălurind într-una,
Iar printre valuri, se ascunde luna?
Când prima rază-mi intră pe fereastră,
Într-o tăcere a luminii, vastă,
Și, alungându-mi ceața din priviri,
Mă-ncătușează cu-ale ei iubiri?
Când printre case eu aud, plângând,
Sfioase, adierile de vânt,
Iar salcia pletoasă, nopți de-a rândul,
Se-ndoaie ritmic, atingând pământul?
[...] Citește tot
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evoluție
În prezent
omenirea are energie
cât să făurească
mici sateliți
în jurul planetei
dacă ar avea
mai multă energie
ar putea să facă
o planetă cu sateliți
dacă ar avea
mai multă energie
ar putea să facă o stea
cu planete în jurul ei
în speță
un nou sistem solar
dacă ar avea
și mai multă energie
ar putea visa
la o galaxie
și așa mai departe
[...] Citește tot
poezie de David Boia (4 ianuarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
EVOLUȚIE ȘI INVOLUȚIE În prezent Omenirea are energie și-a făcut cu Capul și pe Capul ei 15.000 de focoase nucleare [...] | Citește tot comentariul
Ȋn capcană
nu dezveli dragostea mea,
ai putea afla un manechin;
nu dezveli manechinul,
ai putea afla
dragostea mea.
poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strânge-mă azi
strânge-mă în brațe azi
cu buzele țuguiate
mâine ar putea începe delirul păsărilor
dinaintea potopului
nu poți ști niciodată după-amiaza
cu soarele călău deasupra
capului
strânge-mă în brațe azi
ridicată în vârful picioarelor
de mâine ar putea începe anarhia
frunzelor mute
și umbletul tău va fi puțin mai înalt
când vei vrea în zbor
să mă ajungi cu sărutul
strânge-mă în brațe cu putere
azi,
ca pe un copac gata să fie corabie
ca pe un catarg până la nori
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă
dacă te-aș regăsi
ți-aș povesti în sfârșit
de ce m-am născut o dată
și am murit de câteva ori
tu ai să râzi-clopot
apoi ai să plângi-toacă
ne-am putea
număra singurătațile reciproc
tu din trecutul meu
și eu din al tău
am putea urca în hamacul lunii
să privim desfrunzirea timpului
și te-aș întreba timid
dacă mai doare tatuajul
de pe inimă cu numele meu
tu ai putea să mă-ntrebi
dacă ți-am păstrat ultimul sărut
pe retina Ochiului
apoi întristați de clepsidra zgârcită
ne vom lua rămas bun
[...] Citește tot
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimic nu s-ar schimba
Dacă te-ai întoarce la noi
Nu ai putea influența venirea iernii
În fiecare anotimp am fi ca doi străini
Ce se-ntâlnesc cu fiecare apus de soare,
Ar suferi de pătrunderea în spațiu intim
Și nu ar putea să influențeze emoțiile,
Nu ar putea să schimbe sentimentele
Și nici hotărârea privind relația noastră.
Macii ar fi aplecați spre pământul străbun
În cuvinte, în vorbe aruncate spre noi
Ar fi doar un regret, o trăire din amintire,
Elena crește frumos și armonios
Liniștea va domni,
Magia se va uni în lumina lumânărilor
De Crăciun și a decorațiunilor create
Pentru a fi un joc al luminilor sufletelor.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frica
Eu aș putea s-o omor
cu o singură lovitură
Ea râde spre mine,
ea surâde
Ea ridică spre ochii mei
ochii ei strălucitori
Ea întinde mâna spre mine,
ea scutură surâzând, râzând
pletele brune.
Dar eu, aș putea s-o omor
cu o singură lovitură.
Acum, ea începe să spună cuvinte
suave, naive, de joc.
Se uită curioasă la mine,
se încruntă o clipă
și iarăși
surâde, râde.
Se uită în ochii mei,
cu ochii ei lucitori
În timp ce eu o contemplu
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu din Belgradul în Cinci Prieteni
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frica
Eu aș putea s-o omor
cu o singură lovitură
Ea râde spre mine,
ea surâde
Ea ridică spre ochii mei
ochii ei strălucitori
Ea întinde mâna spre mine,
ea scutură surâzând, râzând
pletele brune.
Dar eu, aș putea s-o omor
cu o singură lovitură.
Acum, ea începe să spună cuvinte
suave, naive, de joc.
Se uită curioasă la mine,
se încruntă o clipă
și iarăși
surâde, râde.
Se uită în ochii mei,
cu ochii ei lucitori
În timp ce eu o contemplu
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu din Belgradul în Cinci Prieteni
Adăugat de Marius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!