Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

orbit

Poezii despre orbit, pagina 5

Sofocle

* * *

Copile, unde sunteți voi? Veniți încoace,
Apropiați-vă de aceste mâini... frățești,
Care-au orbit, așa cum îl vedeți acum,
Scânteietorii ochi de-alt' dată-ai tatălui.
Pe-atunci, copile, făr'să văd și făr'să știu
V-am zămislit pe voi în ceea ce m-am născut.
Vă plâng cu lacrimi, căci nu vă mai pot vedea,
Gândindu-mă la ce viață de amaruri
Va trebui de-acum să duceți printre oameni
...................
Pe voi, copile, dac-ați pricepe de pe-acuma
Eu mult v-aș sfătui: rugați-vă acum
Că orișiunde veți trăi s-aveți un trai
Mai bun decât al tatălui ce v-a dat naștere...

poezie clasică de din Oedip Rege (429 î.Hr.)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bucuria-i tot mai rară

În vara asta norii-au plâns
Cu prea puține lacrimi.
Cât a plouat, n-a fost de-ajuns
Să stingă-a noastre patimi.

Tristețea mai greu ne apasă.
Bucuria-i tot mai rară.
Lipsește pâinea pe masă,
Viața noastră-i mai amară.

Speranța pentru viitor
E din ce în ce mai sumbră.
E blestemat acest popor
Să rămână doar o umbră.

Mai marii țării au orbit.
Nu văd cum nația dispare,
Cum tot românul e sortit
Să meargă peste hotare.

[...] Citește tot

poezie de (iulie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Anton Bacalbașa

Tu singură

Din toată lumea de-amintiri
Ce-mi bat în poarta minții,
Se stinge, — parcă n-a mai fost, -
Povestea suferinții.

Tot răul ce m-a zbuciumat
Nopți triste de veghere,
În valul luptelor de-acum
Se-ntunecă și piere.

Tu singură-mi rămâi în gând,
Aceeași ca-nainte,
Icoană gingașă, ce-n veci
N-ai să-mi dispari din minte.

Mă urmăresc ne-ndurători
Frumoșii tăi ochi galeși,
Ce-mi vor luci nestrămutați
Eterni și scumpi tovarăși...
............................

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Mos Teaca" de Anton Bacalbașa este disponibilă pentru comandă online la numai 12.99 lei.

Rechizitoriu

Burgul e rânced de păcate,
Orbit de noapte și de scame.
Gigantice clădiri durate
Încep ființa să-i destrame.

Ziua e șchiopă ca o targă.
Ograda văduvă de spice.
Nerăzbunata sete largă
Țipă în creștete și bice.

Molii se coc în rădăcină
Pe lângă seci mărgăritare.
Gingașe stele nu mai pot să vină
Ca să ne dea un coif la fiecare.

Isus a rebegit în piețe
Uitat, lovit, cu față mută.
Între borfași, naivi și precupețe
Nimeni durerea nu-i sărută.

[...] Citește tot

poezie celebră de din revista "Universul literar", an I, nr. 17 (25 aprilie 1942)
Adăugat de Marin ScarlatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Dormi?!

Dormi, femeie adorată?!
Buza mea, de dor uscată,
Vrea pe gura-ți să se-adape;
Vino-aproape, mai aproape!

Dormi, frumoasa mea iubită?!
Carnea mea-i de-a ta lihnită.
Liniștea de piept se frânge.
Întunericul mă strânge.

Dormi, tu, suflet nepereche?!
Eu iți murmur la ureche
Vorbe de alint, dojene,
Înjghebate în catrene.

Dormi, mireasa mea ursită?!
M-a orbit timp de-o clipită
Aurul sclipind în plete,
Cum lucesc pe cer comete.

[...] Citește tot

poezie de din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
William Shakespeare

Sonetul 109

Nu spune-n veci că nu am fost fidel,
Deși în lipsa ta m-am cam răcit,
Căci nu pot să te părăsesc defel
Ești sufletul ce-n piept stă cuibărit.
Aici mi-e casa și dac-am umblat
Prin alte părți, mă reîntorc acum
Tocmai la timp, căci eu nu m-am schimbat
Și nicidecum nu m-am pătat pe drum.
Tu să nu crezi că dac-am fost robit
De slăbiciuni ce-ating orice flăcău
M-am întinat și-am fost complet orbit
Ca să renunț la tot binele tău;

Căci universul n-ar mai fi la fel
Dacă tu, roza mea, nu ești în el.

poezie celebră de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.00- 18.99 lei.

Infinit vorbă hazlie

Când a-ntuneric plânge-n om secundă
ce-n gânduri existența îi veghează
tu urci spre cer din stele pe o rază
rostogolindu-ți lacrima rotundă.

Îți e privirea de altar și trează
îți este rugăciunea-n clipei undă
a curge, piatra morții s-o ascundă,
clepsidra încă să nu știe oază.

Când însă-i a crepuscul cărnii printre
coșciuguri neființe ce-și ascut
îmi pare-n umbre înger nenăscut
în sacrul zar a liniște să intre.

Tăcerile în sânge m-au orbit,
doar duhul meu aleargă-n infinit...

sonet de
Adăugat de OceanulSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Metamorfoza

Eu mă nasc, cresc și mor.
Pe un bulb de catifea
Îmi deschid aripile și zâmbesc.
O frunza cade - tristețea șoptește.
Zbor - vântul mi se împotrivește
Mă trage in jos, mă reține - cad.
La pământ, îmbrățișat de rădăcini
Printre rămășițe și suflete împrăștiate.
Glasuri line de jos îmi șoptesc - mă cheamă
Mă scufund mai adânc, vreau sa mă ridic.
Vocile mă tin in loc, mă cuprind.
Mă pierd, confuz, mă zbat, tac.
Liniște, doar eu. Bezna. Nimic.
O frântură de lumina - o speranța
Mă apuc de ea, încep sa mă ridic
Mai multă lumina... am orbit.
Cad din nou- cad fără scăpare
Voci mai profunde, îmbrățișări de mărăcini.
Și spini și durere și... nu mai simt.
Mă eliberez.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nucu Morar

Noi doi și-o barcă

te-am întâlnit pe un mal de lume
când îți pregăteai barca de drum
eu călător, tu prințesa războinică a verbelor
veneam dintr-un deșert îndelungat orbit
întuneric de oameni mușcat de vreme
răni deschise din care curgea singurătate
împăcat, așteptat, m-ai luminat
râsul tău strașnic ploaie de primăvară
mi-a căzut pe față însuflețindu-mă
și-am plecat amândoi în barcă pe oceane
până când nu s-a mai văzut decât un punct
pe linia orizontului între apă și cer
ce întâlnire neașteptată pe praful ăsta!
o îngemănare a zorilor cu apusul
în zenitul zilei

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A fost odată...

N-am știut să zburăm
împreună spre cer.
Tu - prea sus...
Eu - prea jos,
ca un fluture trist
într-un vals vienez
printre crini,
ucigași
cu miresmele dulci.

Tu - un vultur semeț
și orbit de–nălțimi
căutând,
ispitind,
prada-n laț să o prinzi...

Ai căzut din înalt;
și, rănit de înșelări,
amăgit de iubiri
și sătul de trădări,

[...] Citește tot

poezie de (3 ianuarie 2013)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 38 comentarii până acum.
Participă la discuție!

<< < Pagina 5 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook