Poezii despre niciunul, pagina 5
Cina de taină
Să veniți la cina mea de taină,
să veniți, să nu lipsiți niciunul,
voi fi un rotocol ascuns în taină,
să veniți;să revedeți lăstunul.
Lăsați cu Dumnezeu ce-aveți prin tindă;
în capul zării totul să se așeze
vă chem la masa mare cu oglindă,
să văd clepsidra pusă în speteze
Trecutul se înnoadă, se face ghem ca globul;
făpturile gingașe au plete și mustăți,
nu ve-ți vedea columna, comedia cu robul;
și poate doar speranțe de mari singurătăți:
poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toți și toate
Toți își dau părerea despre toate, dar
Niciunul nu te întreabă ce mai faci,
Toți îți sunt prieteni pe față,
Iar când nu ești de față, dușmani.
Toată lumea își dă cu presupusul,
În loc să afle de la tine răspunsul.
Toți sau toate găsesc motiv de bârfă,
Îi răsfoiesc pe unii și pe alții,
Mai ceva, ca pe o revistă.
Toți și toate au etichetă pentru fiecare,
Dar ei gândesc ca un oarecare.
Toți se alătură mulțimii toate,
Toate răstălmăcesc vorbe aruncate.
Dacă toți ar face reuniune cu toate,
Ar echivala cu totalitate,
Drepturi în egalitate,
Frăție și unitate.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe jumătate de culoar
doi ochi pe un obraz într-o jumătate de mirare
nu-și permite niciunul să se întoarcă
o întrebare se strecoară în mulțimea trecătorilor
nu mai e timp de luat peste picior
ferestrele au case care plâng în gări
cu jumătăți de spaimă
vinovați oamenii vin și pleacă tiptil pe străzi lăturalnice
câte unuia inexplicabilul
e dispus să-i dea un răspuns
pe jumătate lipsește corpul delict cel puțin așa se crede
mașinal cu un cuțit
e desfăcut pachetul de cafea apa bolborosește
o altă zi este de o jumătate de zi
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miracol de iarnă
timpul alunecă pe raze de stele
e spectacol cu magice ninsori
fulgi se topesc în palmele mele
sunt atât de fragili și ușori.
e iarnă și-ți cânt o colindă
cu cai năzdrăvani ce zburdă pe văi
crăiasa zăpezii se piaptănă-n oglindă
pe ulițe de vreme răsună zurgălăi.
cu pași grăbiți se-apropie Crăciunul
un cor angelic răsună în ureche
nu-i nimeni mohorât, niciunul
nu se desparte de tradiția veche.
printre mioare blânde se naște tribunul
să mântuiască lumea cu patimă străveche.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarnă de poveste
în focul din sobă dansează tăciunii
e cald, e frumos, a venit Crăciunul
Iisus se naște în spectrul rugăciunii
mântuiește lumea, nu uită pe niciunul.
niciodată uitarea de tradiții străvechi
cozonacii cu nucă împrăștie arome
miracolul vieții, armonie-n perechi
brazii-s gătiți cu globuri policrome.
să fie culoare, să fie lumină
să fiu înconjurată de toți cei dragi
colindătorii veseli îi aștept să vină
cu cântecele care amintesc de magi.
câtă minunăție-n sărbătoarea divină
am lăsat în urmă supărările vagi.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fâl-Fâl
O fluturiță din zăvoi
A întâlnit un fluturoi
Pe care îl știa demult,
Din vremea marelui tumult
Când, prospături și el și ea,
Cu aripi ca de catifea,
O zi întreagă s-au iubit,
Apoi s-au pus pe fâlfâit:
Fâl-fâl și el,
fâl-fâl și ea...
S-au dus.
Niciunul nu credea
Că se vor mai vedea cândva,
Dar cineva,
Acolo sus,
Îl tot privea
Și nu știa
De ce e el tot supărat,
Și o pândește pe-nserat.
Mă rog, acum s-au întâlnit,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Război
A început lupta și e normal să mă tem,
Căci ne atacăm și arme de foc avem,
E război și suntem în linia-ntâi soldați,
E permis orice, iar morții-s deja uitați.
Cuvintele încărcate, de asalt-s pregătite,
Și deja pentru eroi săpate sunt morminte,
Stăm față-n față cu mâna pe trăgaci,
Aceeași țintă, niciunul nu-i stângaci.
Cu salve de tun începe acest sfârșit,
Timpul a obosit, așteptă și s-a oprit,
Legiuni de emoții atacă zidurile înalte,
Și-mi mor gardienii visurilor eșuate.
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (25 octombrie 2020)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe jumătate de coridor
doi ochi pe un obraz
într-o jumătate de mirare
întorc toți capul nu-și permite niciunul
o întrebare se strecoară
în mulțimea trecătorilor
nu mai e timp de luat peste picior
ferestrele au case care plâng în gări
cu jumătăți de spaimă oamenii vin și pleacă tiptil
prudenți pe străzi lăturalnice câte unuia inexplicabilul
vinovat e dispus să-i dea un răspuns
pe jumătate lipsește corpul delict cel puțin așa se crede mașinal
cu un cuțit e desfăcut pachetul de cafea
apa bolborosește este o altă zi
de o jumătate de oră
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aemilianus Monae, din Alexandria, 628 - 655
Îmi voi construi o panoplie inexpugnabilă,
din vorbe, expresivitate și maniere;
astfel îi voi întâmpina pe oamenii răi,
fără nicio teamă sau slăbiciune.
Ei vor vrea să mă rănească. Dar dintre cei care
se-apropie de mine niciunul nu va ști
unde-s rănile mele, zonele mele vulnerabile
tăinuite sub toate minciunile care m-acoperă.
Cuvinte lăudăroase ale lui Aemilianus Monae.
Și-a construit cu adevărat vreodată acea panoplie?
Oricum ar fi, n-ar fi purtat-o prea mult.
A murit în Sicilia, avea douăzeci și șapte de ani.
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
când clopotele tac
circul revine-n urban
vântul tremură
în duminici trecute
uitate
nimeni nu râde
nu plânge nici măcar o copită de cal
niciunul din cei ce au fost atât de aproape
de groapa marianelor
nu schițează aproape nimic
pe fața lor de clovni acrobați
măști născute din fum
ca fumul se-mprăștie
este un alt an
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!