Poezii despre niciunul, pagina 4
Jocul de whist
Soldatul juca whist cu un alt soldat mort.
Doiarii beau din căști cafea.
Din as un popă își făcuse
un cort stingher și se ruga!
Din dansul ei o damă nouă
punea decarii la buric
valetul se făcea că plouă
dar o privea întors
un pic...
În patru labe toți pătrarii
mahmuri dintr-un șesar fumau
Trei frați cântau ca lăutarii
sau poate doi
niciunul
sau...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nelipsita politică
Politica în junglă-a fost,
Totalitară, ca la noi,
Iar animalele-eroi,
Le imităm azi pe de rost
Și ele se băteau pe-un post,
Partidele erau în toi,
Niciunul nu a fost de soi,
Fi'nd care mai de care, prost
Din creangă-n creangă, joc perfid,
Dintr-un partid, în alt partid
Săreau de cât mai multe ori
Iar cel ce le dăduse tonul,
Schimbând culori după culori,
Era și-atunci, cameleonul!
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde ești?
Niciodată nu voi mai dansa
așa cum n-am dansat cu tine
deși, în joacă, timpul înscris-a
predestinatu-ți nume pentru mine.
Nu știu când ne vom întâlni
sau de ne vom cunoaște vreodată,
ales ești tu, din urmă sau dintâi,
niciunul sau același înc-o dată.
E prea târziu să fim o întâmplare
deși e chiar devreme să insiști
cu-atâtea mii de vorbe întâmplătoare
ce-ascund pretextul lașității că exiști.
poezie de Luminița Suse din Sacrificiul mirării (2002)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toți și niciunul...
dedicat Cristinei Bălășoiu
Fiecare clipă îmi va fi... un moment de introspecție divină
Fiecare discuție cu tine, iubită prietenă
Îmi aduce o altă realitate...
Eu am trăim în vis pentru a nu mă îngrozi
Toți urmăresc interese proprii
Am obosit să văd goana după înavuțire
Să văd cum unii se promovează pe munca noastră
Fiecare cu educația lui,
Uneori tac... alteori ascult...
Uneori mă fac oarbă, ca să nu adorm...
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 69
Părțile tale care-s la vedere
Atrag păreri ce izvorăsc din piept;
Glasuri ce ies din suflet cu putere
Rostesc ce și vrăjmașii știu că-i drept.
Pe dinafară toți te-apreciază,
Însă aceleași limbi ce te slăvesc
În alte împrejurări te denigrează,
Căci văd mai mult decât un ochi firesc.
Și frumusețea minții ți-o scrutează
Trăgând concluzii după fapta ta
Îți râd în față, dar pe-ascuns trișează
Și-n buruiană floarea-ți vor schimba:
Dar cei din jur nu-ți pot simți parfumul
Și o să crești, dar nu va ști niciunul.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața
Sunt lucrurii care se fac noaptea
Și altele care se fac zioa
Din niciunul n-aș alege
Eu aș sta!
Aș sta și aș privi în gol!
Al lumi freamăt și război pentru viață
Parcă se luptă în nămol
Trebuie să plec!
Se pare că și mai mult îmi comvine
Sunt al tuturor și n-aparțin de nimeni
Sunt doar o picătură de apă
În deșert!
Așa e lumea toată
Stăm parcă să deschidem o ușă
Trecem de ea și deschidem o poată
O singură dată!
poezie de Ilie Dragomir (1 octombrie 2011)
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este târziu
Aș vrea să vii,
Sună banal, este târziu
Si drumul ar fi in zadar
Nimic
Nu s-ar schimba
Si totuși vreau să vii
O clipă a privi
Ochii căprui, părul albit
De ani....
Iar mâna ta
Să poată dezgheța
Obrazul meu
Oglinda timpului trecut
N-am mii de fețe
Dar știi si tu
Că nu se poate
A merge mai departe
Nu am putea trăda
Niciunul din noi doi
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe aproape e Crăciunul
Parcă-i primăvară, Doamne,
iar pe-aproape e Crăciunul,
caut anii tinereții
și nu mai găsesc niciunul.
Umedă îmi e privirea,
mângâi creanga de copac
mi-o imaginez în floare
înghit lacrima și tac.
Și e, totuși, iarnă, Doamne,
într-un decembrie rebel
ce nu vrea să intre-n schema
iernii acesteia, de fel.
Câte ierni și câte toamne
au trecut, nici nu mai știu,
doar atâta simt eu, Doamne,
că mi s-a făcut târziu.
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul fumătorilor (2)
Rumegă mahorcă-n dinți,
Plămânii, îi îneacă fumul,
Otrava pătimașelor dorinți,
Ce-i înfrățește cu tutunul.
Sfaturi n-acceptă niciunul,
Dar vor veni tardivele căinți,
Când rumegă mahorcă-n dinți,
iar plămânii, îi îneacă fumul.
Ei peste tot împrăștie scrumul,
În van regrete și făgădiuinți,
Tot așa-și urmează drumul,
Pe calea propriei neputinți,
Rumegând mahorcă-n dinți.
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde suntem diferiți
Să știu că gândurile mele sunt ale ei,
Dar niciunul dintre-ale ei nu e și-al meu;
Ea râde în vreme ce eu trebuie să-oftez,
Ea plânge mie trebuie să-mi fie greu.
Ea mănâncă iar eu trebuie să mă abțin;
Ea citește eu trebuie să-întorc fața la perete;
Ea doarme iar eu trebuie să stau de veghe;
Ea-i liberă iar mie de libertate-mi este sete.
Să-mi închipui că lumea pentru mine
Înseamnă doar ființa ei și-atât,
Când ochii ei frumoși de fapt preferă
Un diamant sau o eșarfă fluturând la gât?
poezie de W.H. Davies, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!