Poezii despre folosit, pagina 5
Urare românească
"Ceți doresc eu ție"
Biată Românie,
Țară strămoșească,
Cu glie bogată,
În lacrimi scăldată,
Leagăn de cântec,
De jale și dor,
Fii-ți rătăciți
Ce scutecu-ți poartă,
Să-ți revină acasă,
Românie mamă,
Orfană rămasă
De cei mai buni fii.
Biată Românie,
Gloria-ți străbună,
În lupte purtată
De eroii țării,
La ce ți-a folosit?
Când țara mai toată,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (4 ianuarie 2004)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe urma poeților morți
Din luxosul lui bungalou ascuns de ochii oamenilor
Bukowski mi-a trimis un email foarte urgent.
El locuiește pe o insulă din Pacific; a spus
că Amelia a aterizat în siguranță...
și că va reveni curând cu mai multe detalii;
tocmai a descoperit secretele fructului *noni.
În ceea ce mă privește, i-am preluat trândăvia rămasă-n urmă,
scriind la beție versuri cu foarte puține rime...
pe abdomenul unei fete cu ochi negri din Detroit
care tocmai a evadat dintr-o temniță din mintea ei...
* Noni, numit și "fructul inaniției", este folosit ca aliment de populația băștinașă din unele insule ale Oceanului Pacific, în pofida gustului amar și a mirosului neplăcut, în situații de foamete.
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă mi-aș uita surâsul
când nu prea sunt în apele mele
și versul nu vrea să stea în banca lui
fluier
de fapt fluier tot timpul
într-un anume fel
poate-i și acesta un stil
(retorizez)
de ce să nu fie folosit cum aș vrea timpul tot ce mi-a fost dat
adică și fluieratul e tot un fel de vers și nu unul ermetic
ci unul muzical curgător
să-l înțeleagă și un copil ce nu știe încă să vorbească
cui nu i-ar plăcea să-și audă visurile cântate
nu că nu mi-aș dori să scot triluri de privighetoare
sau să mă înalț ca o ciocârlie și cuvintele
să se prefacă fără să știe că se prefac
în sunete
ar fi doar o încercare
foarte importantă
dacă mi-aș uita surâsul
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimi
În colțul ochiului mă-nțeapă
O lacrimă pe care-ncerc s-o strâng,
Dar nu m-ascultă și îmi scapă,
Și-am început încet... să plâng...
Amară, dulce ori sărată,
O altă amintire s-a mai strâns
În lacrima fierbinte și nevinovată,
Dar a alunecat... și iar am plâns...
Am strâns în ea povestea mea nespusă,
Trăirile mi-au dat în clocot
Pentru iubirea mea apusă
Și-am început să plâng... în hohot...
Nu meriți lacrimile mele
Și nici măcar prin gând să-mi treci,
Am să visez și-am să călătoresc prin stele,
Tu să rămâi acolo unde-ai vrut să pleci...
[...] Citește tot
poezie de Florentina Mitrică (27 decembrie 2015)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hildrup Tubbs
Am dus două bătălii pentru oameni.
Prima, am părăsit partidul sub lozinca
Independentului luptând pentru reformă, și am fost învins.
Următoarea, am revenit cu forțele rebele strânse în juru-mi
Pentru a mă impune în fostul meu partid
Și m-am impus, dar iarăși am fost învins în alegeri.
Discredidat și abandonat,
Mi-am găsit, în varianta mizantropului, consolarea în aur
Și, asemenea unui organism saprofit,
Mi-am folosit puterea rămasă
Pentru a mă lipi de rămașițele putrede
Ale lui Thomas Rhodes, bancherul falit,
Ca administrator al fondurilor băncii.
De acum toți îmi întorceau spatele.
Părul mi s-a albit.
Dorințele mele, arzând cândva purpuriu, devenisera cenușii,
Tutunul și whisky-ul și-au pierdut savoarea
Și mulți ani moartea m-a ignorat,
Cum ai ignora un animal.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Patul de lângă fereastră
Când am făcut casa am ales un pat la parter, lângă fereastra
Ce dă spre mare, să-mi fie patul morții, e gata și mă-așteaptă,
Nefolosit sau folosit o dată pe an, când vine vreun oaspete,
Fără ca acesta să-i bănuiescă rostul final. Nu-l privesc
Nici cu aversiune și nici cu jind, ci, mai degrabă,-n ambele feluri,
Astfel, egale fiind, sentimentele se ucid unul pe altul și-un interes cristalin
Rămâne proaspăt. Sunt sigur că voi termina tot ce am de făcut;
Și-asta va suna mai degrabă ca un fel de muzică
Atunci când demonul răbdător de dincolo de stâncile marine și cer
Se va ridica împreună cu ceata lui și va striga de trei ori: "Hai, Jeffers".
poezie de Robinson Jeffers,1887 1962, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reproșul iubirii
Timp de șapte ani m-ai folosit, ca pe un câine
Ai avut nevoie de poetul Lorin Cimponeriu,
De romanticul bărbat talentat, de poezia sa
Eu am vrut să fac o familie, o casă
Tu ai luat viața în glumă,
Eu mi-am dorit acest lucru
Timpul le vindecă pe toate
Nu ai răspuns la multe întrebări
Eu mi-am dat seama târziu
Poezia nu e un scop,
Face parte din darul dumnezeiesc
Eu ți-am plătit cărțile
Duc acest proiect până la capăt
Pe viitor râmâi cu îngerul păzitor
Eu am ieșit din joc
Pe viitor nu te mai baza
pe proiecte literare comune
Nu vor mai fi.
Nu te urăsc pentru că te-am iubit prea mult
Timpul acela s-a stins,
[...] Citește tot
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vrajă?
Cum ai trecut prin ochiul de furtună,
prin liniștea aceea de mormânt
în care sentimente noi se-adună
la margine de sacru jurământ?
Ce vrajă m-a adus la tine-n brațe,
ce ierburi magice ai folosit,
cu ce cuvinte-ai vrut să mă înhațe
iubirea-n ritual bolborosit?
Nici tu nu știi? Cum, ești la fel, vrăjită?
Nu tu ești vinovata? Cine-o fi?
O fi o vrăjitoare mai vestită?
Există cineva ce poate ști?
Nu caut antidot, nu caut leacuri,
aș vrea doar să-mi explic: ce e cu noi,
cum de ne-am căutat atâtea veacuri
prin lumile rămase înapoi.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inversiunea valorilor
În valorile recente s-a produs răscoală,
Cică omul în prezent, poate făr' de școală.
Astfel, contracepția-i luată
Și concepția alungată.
Banii sunt pe primul loc,
De ești doct sau dobitoc.
În iubire nu se crede,
Ci în nunta cu mult verde.
Scrisul și cuvântul dat
Este lesne aruncat.
Cine virgula o mută
Și pământul îl strămută,
Este folosit cu spor
Și nu este infractor.
Forma fizicului lat
Și a capului pătrat
E valoare intrinsecă
Astăzi, intr-o bibliotecă.
Se rostesc cuvinte mari
De copii și de șpăgari
[...] Citește tot
poezie de Liviu Reti (24 iunie 2018)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fumez o iubire
o vorbă sau un refren
lacrimile îmi vin peste imagini
privesc prezentul cum se destramă
în fuioare de fum
e o intimă chemare
pe pagini îngălbenite de uitare
fumez detașat de mine însumi
sunete rechemate în cer
nu înțeleg de ce am folosit
minciunile legendare nu se pierd
toate vorbele spuse de femeile
iubite le-am fumat
prăjesc smacul în lingură
nimeni nu poate opri acul
care intră în venă
explozia vine din interior
regretele le trec la glume
frazele spuse se pierd
în copilărie a fost primul fum
mersul lumii în care trăim
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!