floare de colt

Al şaselea simţământ

Ţi-aduci aminte, oare,
Eram un pom în floare
Privirea m-a scuturat?

Ţi-aduci aminte, oare,
Eram în vânt o floare
Şi mâna ta m-a capturat?

Ţi-aduci aminte, oare,
Că mirosind o floare
Petalele i-ai numărat?

Ţi-aduci aminte, oare,
C-ai auzit o floare
Strigând la cel care-a plecat?

Ţi-aduci aminte, oare,
C-ai rupt cândva o floare
Şi fructul nu i l-a gustat?

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elena-Camelia

poezie dedicată fiicei mele

Eşti veşnic o floare de colţ
Lucire de lună, în negrele nopţi
Eşti basmul luminii ce-n vis
Nuntire de taină –
Ai descris.

Culoare de miere şi spic
Ambrozie, aur, argint
Minune, mister, melodie
Elena- etern poezie
Lumina iubită în cale
Iubirea, născută sub soare
Această fiică frumoasă.

acrostih de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumini şi umbre...

La un colţ de stradă o bătrână cere
Stă cu mâna-întinsă, cere îndurare
Dreaptă şi topită ca o lumânare
Vrea puţin din toate, ea nu vrea avere...

Lumea rea şi rece, lumea trecătoare
Nu o ia in seamă, cine să dispere
La un colţ de stradă o bătrână cere
Stă cu mâna-întinsă, cere îndurare...

Pe acolo trece insul la putere
E târziu afară, înspre înserare
Nu se sinchiseşte şi ca fiecare
Lasă-n nepăsare umbra înviere...

La un colţ de stradă o bătrână cere!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aşteptam apus

Pe o stâncă sus
Un înger privea la apus.
M-am apropiat sedus
Cu o floare in mână
Cu miros de smirnă
Ce mai era de spus..
Ce apus, apus... e acolo sus.
Îngerul niciodată nu mi-a spus
Să privesc de sus orice apus
Ce apune... iar răsare
Floare in floare
Arbore in arbore.
Vai, doamne... ce apus
Cu o floare in asfinţit
Te-aşteptam apus

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândră floare vorbitoare

Mândră floare vorbitoare,
Cu-ochii aţintiţi spre viaţă,
Sorbi cafea de dimineaţă
Fierbinte, îmbietoare...

Hai, păşeşte, ia avântul
Într-un zbor cu viu elan,
Amândoi să facem plan
Să fugim cât ţine vântul

Inimii întru iubirea
Presărată-n văi şi munţi,
Cu săruturi să mă-nfrupţi,
Să te iubesc în neştire!

Mândră floare vorbitoare,
Mândră floare parfumată,
Hai, decide-te odată
Să rostogolim planeta.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare de tei a cerului

La mormântul tău Luceafăre
Am să vin intr-o zi cu o floare.
Da nu de oricare,.. cum stii!
Cu una din file voi veni...

Şi vântul când o va răvăşi
Cineva poate o va citi
Şi de tine-şi va aminti,
Floare de tei a cerului

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mai bine aprind eu focul
plăcerile mele sunt veşnice
precum acest poem
scris pe fugă,
o floare de colţ

la poalele muntelui izvorul
albastru de şoapte
ne cântă ceva din întâmplare
închid ochii, dau din aripi
văd luna pe cer

câteodată cuvinte
până la tăcere
cum şi acum miroşi a tămâioară
nu pare să fie nimic de şters
ori de înlocuit

poezie de Florina Vulpoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe mult de-aici

Ştiu, tainic, un iatac în care,
Gătită şi fermecătoare,
E-o fată-n veşnică-aşteptare.
Pe sân îşi face vânt cu-o mână,

În pat culcată pe o rână,
Ascultă plânsul de fântână:
E casa Doroteii, unde
S-o legene pe răsfăţată,

Din depărtări uşor pătrunde
Suspin de briză şi de unde.
De sus în jos, cu grijă mare,

Uleiuri ung fragilul trup,
Răşini frumos mirositoare. -
Leşină într-un colţ o floare.

sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colţ al nefiinţei

De câtva timp,
am devenit suspect.
De la fiecare colţ
al nefiinţei,
mă pândeşte cineva.
Poate un om.
Poate o umbră numai.
Încerc să mă ascund
Într-un ecou,
Şi-ntre palmele
Cu riduri
Săpate de ploi;
Şi, de timp,
Încerc să mă ascund
într-un cărbune.

poezie de Ion V. Nica din Când ning tăceri
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare a soarelui

Ochi galben mereu chemător
în rugă, aştepţi rănit
nordul anotimpului.

Clipă de clipă
scânteind în sufletul
lui Van Gogh,
tu, unică floare - floare a soarelui.

Ştiu, ai vrea
doar singură
soarele să-l cuprinzi
în lungă desfătare
veselindu-te.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!