cultura unui popor

Despre români

Despre români se spune,
Cu adevăr deplin,
Că sunt şi gazde bune,
Şi bun popor creştin,

Că la români credinţa,
E încrustată-n gene,
Cum dăinuie fiinţa,
În plantele perene,

Că uită câteodată,
Preceptele creştine,
Cînd masa li-i bogată,
Şi când le merge bine,

Dar când simt lipsa pâinii,
Şi traiu-i tot mai greu,
Îşi amintesc românii,
Din nou de Dumnezeu...

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu un popor uitat de Dumnezeu

Actori de circ, pe ceruri prindem stele
Şi spectatorii cred că nu ni-i frică
Atunci când regii junglelor abdică
La forţă, făcând sluj şi temenele.

Când, prinşi de fúrii, coamele-şi ridică,
Îşi scot, sălbatic, colţii din plăsele,
Cu fieru-ncins i-oprim, să nu se-nşele
Că regii súntem noi, la o adică.

Ştiu un popor uitat de Dumnezeu,
Ce-a jinduit slobóda nu o dată,
Jertfindu-şi soră, frate, mamă, tată.

Să fi-acceptat cecenul-frate-al meu
Că eu, dresor, mai pot scăpa de-un leu,
Iar el, din cuşcă, practic, niciodată?

sonet de Nicolae Mătcaş din Roată de olar (2008)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre spini de trandafiri

Printre spini de trandafiri, lacrimi şi gaze dăruite de jandarmi, ne ducem traiul.

Zilnic observăm că preţurile au luat-o razna, inflaţia a crescut, iar în România nu mai există raiul.

Politicienii noştri sunt doar curve arvunite de vreun şmecher.

Şi zilnic joacă viaţa acestui popor la pocher.

Conduşi de nişte oameni, ce în loc de deservenţi, sunt doar nişte lichele sau orătănii.

Popor damnat ce suntem, nu realizam, că ne aflăm pe marginea unei prăpastii.

Am ajuns zilnic să ne rugăm la Dumnezeu şi să facem doar mătănii.

poezie de Romulus Rapcea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă bucuriei

Slavă ţie, stea curată
Voie bună pe pământ
Astăzi te simţim aproape
Sol din Rai cu soare sfânt.

Vraja ta aduce iară
Pe popor lângă popor
Toţi pe lume fraţi noi suntem
Când apari uşor în zbor.

Cine a avut norocul
De prieteni buni să dea
Cine ştie ce-i iubirea
Lângă noi cântând să stea

Fericit un suflet drag
Te poate face pe pământ
Cine n-a simţit iubirea
Plece dintre noi plângând.

[...] Citeşte tot

cântec, muzica de Ludwig van Beethoven, versuri de Schiller din Simfonia a 9-a (1785)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cozile de secure,
Dar şi cele de topor,
Sunt votate de pădure,
Au aviz de la popor!

catren de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avem dreptul să iubim toamna

Şi noi avem dreptul să iubim ultimele zile de toamnă şi să-întrebăm:
Mai este loc pe câmp pentru-o nouă toamnă,-n care să locuim precum cărbunii?
O toamnă care să-şi scalde frunzele în aur.
Doar dacă-am fi frunzele unui smochin sau chiar ale unui fir de iarbă
şi-am putea sesiza cum un anotimp se trece-n altul!
Doar dacă noi n-am fi spus niciodată adio unor principii
şi dacă ne-am fi-întrebat părinţii de ce-au fugit din faţa unei arme.
Fie-ne dat să-aflăm în numele Domnului şi-n poezie îndurare!
Avem dreptul să-încălzim nopţile femeilor frumoase – şi să vorbim despre cum
am putea scurta nopţile celor doi străini care-aşteaptă să le intre Nordul în compas.
E toamnă. Avem dreptul să mirosim aromele toamnei şi să-i cerem nopţii vise.
Oare visul se-îmbolnăveşte-asemeni visătorilor? Toamnă. Toamnă.
Se poate naşte-un popor pe ghilotină?
Avem dreptul de-a muri în felul în care vrem.
Fie ca pământul însuşi să se-ascundă-n urechea unui bob de grâu!

poezie de Mahmoud Darwish, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La moartea lui Eliade

Tăceţi! Cearta amuţească - E-o oră grea şi mare
Aripele ei negre în ceruri se întind,
Astfel lumea-amuţeşte la-ntunecări solare,
Astfel marea-amuţeşte, vulcane când s-aprind,
Când prin a vieţii visuri - oştiri de nori - apare
A morţii umbră slabă cu coasa de argint.
Tăceti! Cum tace-n spaimă a Nordului popor,
Când evul asfinţeşte şi dumnezeii mor.

Aducaţi-vă aminte de-acele nalte poze
De frunţile-n lumină a vechilor profeţi,
Pe un pustiu de piatră, pe cer d-azur şi roze
Trecu un stâlp de flacări ce lumina măreţ
Şi-n fruntea unui popol pierdut în chin - e Moze,
Şi sufletul lui mare, adâne şi îndrăzneţ,
Prevede că din sânul pierdutului popor
E viitorul lumii şi-al ei mântuitor.

El n-a văzut pământul promisiei divine,
Viaţa lui se stinse în munţii slabi şi suri,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senryu

popor înşelat -
mintea întunecată
conduce ţara

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbe înţelepte

Ne spune o vorbă din popor
Că "apa nu curge către izvor".
Că "lemnul nu crapă piatra",
El doar încălzeşte vatra.
Şi tot prin popor se spune
Că "soarele nu răsare unde-apune".
Înţeleptul spune în cuvânt
Că "cerul nu dă de pământ",
Că "din bătrân nu poţi fi tânăr",
Nici "nu porţi cerul pe umeri".
"Nu poţi să-nchizi Calea Lactee
În clepsidra timpului cu o cheie".
Toate-s vorbe înţelepte
Menite să ne îndrepte.
Mai profund noi să gândim
Atunci când le folosim.
Că "nu tot ce zboară se mănâncă".
Nu poţi trăi fără muncă.
Omule, tu ia aminte!
Gândeşte la cele sfinte!

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (14 martie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exegi monumentum

Cioplit-am nu cu mâna, un monument spre care
Vor fi cărări bătute întruna de popor.

poezie celebră de Puşkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!