Poezii despre cainile si omul, pagina 5
Ca și pomul din grădină
omul are rădăcină.
Pomul crește unde-l pui,
omul doar în țara lui.
catren de Dumitru Delcă (octombrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul rău versus câinele turbat
Să vă feriți ca de ciumați,
De colții câinilor turbați,
Dar și mai mult ca de dulău,
Să vă feriți de omul rău!
poezie de George Budoi din Bunătatea și răutatea (25 martie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
fiecare suntem omul din glotă. stăm în gât.
fiecăruia. omul regurgitat. reîncărcat. omul
care tremură din glotă. spasmele glotei
sunt spasmele emoției
și seminției noastre. glota tremură. se
jelește.
se zbate. ca un ochi rău. ca o pasăre. ca
o bufniță. cucuvea. cântec de leagăn. tu,
cântă, glotă,
iartă-mă, căprioaro! trebuie să cântăm din
ceva. trebuie, cu toți, să cântăm, din ceva,
gâlgâind de sânge.
poezie de Mihail Gălățanu din Corpul de glorie (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul...
Omul...
A strâns în privirea-i rătăcită
Culoarea;
Apoi a împărțit mulțimii iubirea
Pentru atunci când
Inima lui...
Se va transforma
Într-o imensă cascadă
Scânteietoare...
poezie de Lucian Drând Luce din O petală de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul ieșit la blajin
... ape la maluri suspin
ape de valuri frânte
au și ele blajin
au și ele morminte
surpă din stânсa penin
timpul ce curge cuminte
au și munții blajin
au și munții morminte
codrii murmură senin
muguri în loc de cuvinte
au și codrii blajin
au și codrii morminte
soarbe paharul cu vin
mușcă din tainele sfinte
omul ieșit la blajin
omul ieșit la morminte...
poezie de Iurie Osoianu (10 aprilie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet & butoaie
Când viitorul se rostogolește-n butoaie,
Iar lumea gâlgâie a gaz și petrol,
Omul devine doar ceva pe o foaie,
Cu gușa activă, și cu sufletul gol.
Omul - sărman instrument, ornament,
Întins ca o gumă și împânzit de nevoi,
Învață să fie mereu repetent,
Cu o viață de-a dura în butoi.
Când sufletu-i se va rostogoli din vise,
Și va cădea de acolo ca omul beat în șanț,
Va sta buimac, cu lumânări aprinse,
Privind cum îi sclipește capătul de lanț!
poezie de Octav Bibere
Adăugat de Octav Bibere
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce am putea
spune despre omul
care nu a iubit niciodată și-acum
trece prin flăcăruia chiuvetei
cam cum
s-ar spăla pe cap de șuvițe
aproape rebele?
nu el, nu
eu sunt omul acesta:
probabil
te voi iubi!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul destoinic, puternic
Omul destoinic, puternic,
face, după câte știu,
lumină din întuneric
și grădină din pustiu.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prostul
Eu știu de mult că n-are rost
Ca să mă pun cu omul prost,
Că nu te scapă-ntregul glob,
De îți pui mintea c-un neghiob.
Când eram mic, neștiutor,
Măicuța mă-nvăța de zor,
Și multe mama m-a-nvățat:
Să nu mă pun cu omul beat,
Să mă feresc de om vulgar
Și de copita de măgar,
Să mă feresc de omul prost,
Că îmi pierd timpul fără rost.
Deci când un prost mă ia în râs,
Îl părăsesc cu un surâs,
Nu e surâs de fericire,
Ci unul de compătimire...
poezie de George Budoi din Dicționarul prostiei (1 mai 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
De neputință și trudă
ultima filă de fum
se risipește
în crivăț pe brațe de nemir
departe de omul străzii
hologramă de trecut
de chin în formă continuată
in rem
De jure lumea poate
dăltui o viață mai bună
oricum ar fi ea cunoscută
doar de fapte bune
utile ca un fast-food în deșert
ca tălpile spre o insulă pustie
departe de omul străzii
De fapt în sala de lectură
e un amestec de yoga și Buddha
cu teme de cuie și miros de ceai negru
peste o față de masă
către mirare
departe de omul străzii
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!