Poezii despre ai grija ce-ti doresti, pagina 5
Eu sunt bărbatul...
Toate lucrurile se destramă-n timp,
Doar amintirile nu vor să moară.
Am ajuns deja la vârsta bătrâneții;
Fetița mea este o tânără doamnă,
Dar în mintea mea e tot un copil.
În mintea mea sunt încă un om tânăr,
Care va face lucruri interzise,
Care va accepta toate provocările
Care va trece dincolo de toate limitele,
Care va arunca grijile în aerul însorit al zilei,
Căruia-i place să treacă prin foc.
Eu sunt bărbatul care spune copilului său:
Ai grijă... ai grijă... ai grijă...
poezie de Autor necunoscut India?, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți sunt...
Eu îți sunt nebunul
Cerșetor de-aminte,
Să-ți presare drumul,
Să-l întinzi cuvinte.
Eu îți sunt soldatul
Ce-ți păzește gânduri.
Eu îți sunt păcatul
Ce-n ascuns îți murmuri.
Sunt risipitorul
Ce-ți culege lacrimi
Să-ți înece dorul,
Să renaști din patimi.
Eu îți sunt duhovnic
Să te spovedești.
Veșnicul statornic
Să te-ndrăgostești.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Grijă de noapte
eu încă mai cred în femeia stângace
cu sufletul ghem
cu inima ace
pe care cu grijă de noapte-l desface
și țese o pânză
o pânză de foc
pe care o-ncinge mereu la mijloc
eu încă mai cred în femeia de-o zi
cu sufletul strâmb
cu inima gri
pe care cu grijă de noapte-l îndreaptă
cu limbă de moarte
o moarte ce-așteaptă
ca ea să-și revendice dreptul în carte
eu încă mai cred în femeia-tăceri
cu sufletul orb
cu urme de ieri
pe care cu grijă de noapte le trece
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mare este lumea
Ce mare este lumea și totuși... și ce mică
De stai să te gândești la o adică
Că munte și cu munte pot să se întâlnească
Darămite om cu om să nu se regăsească!
Că Cineva de Sus pe toate le gândește
Chiar dacă viața sa, omul și-o plănuiește.
Cel Cineva de Sus pe toate le așează,
Și tot ce-i pe pământ, cu grijă le veghează.
Și ce ți-i scris în "carte", sau ce-ți este sortit
Așa ți se întâmplă, de-i frumos sau urât.
Să le primim pe toate, fără să căutăm,
Răspunsuri la-ntrebări ce nu le dezlegăm.
Că tot ce e de Sus și ne este sortit,
E de la Dumnezeu și e... binevenit.
poezie de Mariana Simionescu (27 august 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce te duci?
De ce-ti sunt aripile grele
Ca petalele de trandafiri plouati,
Of... inger de-amar...?
De ce-ti sunt ochii mari
Ca stropii unei ploi de vara,
Of... inger cazut...?
De ce eu vad ca radierea ta
Se stinge incet... incet...
Intr-o fadica lumina...?
De ce eu vad ca te ascunzi
In spatele unui zambet trist
Desprins dintr-o parodie sadica...?
De ce te duci... of... inger fugar?
poezie de Silvia Martha Iordache
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața e a ta putere
Profită de puterea ta
de-a alege ce vrei să faci,
și fă bine acel lucru.
Profită de puterea ta
de-a iubi ceea ce-ți place în viață
și iubește cinstit.
Profită de puterea ta
de-a te plimba în pădure
și de-a fi parte din natură.
Profită de puterea ta
de-a-ți controla bine
și cu grijă propria viață.
Nimeni altcineva nu poate
să facă asta pentru tine.
Profită de puterea ta
de-a-ți face viața asta fericită.
poezie de Eugenia Calancea (16 iunie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe unde ești?
Pe unde ești, iubito, pe care-a lumii parte,
Ne vede, oare, luna, odată pe-amândoi?
Privim aceleași stele, suspini și tu în noapte,
Țintind cu ochii triști spre visul de apoi?
Pe unde ești, iubito, pe ce tărâm de basm,
Pe unde-ți umblă pașii, ce flori ți se supun?
Mai știi să pui în vorbe acel entuziasm,
Acel fierbinte patos ce mă făcea nebun?
Pe unde ești, iubito, prin care emisferă,
Din ce-ți mai faci cununa? Din flori de portocal?
Ce-ți dăruiește timpul, iar clipa ce-ți oferă,
Ai mai umplut, ca mine, cu lacrimi un pocal?
Pe unde ești, iubito, te mai apasă dorul,
Sunt mările albastre sub arzătorul soare?
Trecutu-i muribund, pe moarte-i viitorul,
Privesc pe geam afară, începe o ninsoare...
poezie de Ion Apostu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
În gând
În gând visez
În gând iubesc
Și mi se pare banală clipa
Când fără gând vom rătăci...
În gând mă-ntreb ce rost avem.
Putem să spunem ce visăm?
Putem alege ce iubim?
Putem alege ce dorim...
Răspunsu-i nu, chiar nu se poate..
În viaț-ai tot ce iți dorești
Dar... de explicații nu ai parte
Nu poți gândi ce iți dorești.
Nu poți vedea peste ocean
Decât cu gândul... în zadar.
poezie de Cătălina Melinte
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară
Visător cu degetele-i lungi pătrunde vântul
printre ramuri și pe fire de paianjen
cântă bietul ca pe-o harfă.
Albi pe fruntea ta-și deschid subțirile pleoape
trandafirii,
fragezi ca fiorii unor tăinuite presimțiri,
tremurând de neastâmpărul ce-ți joacă
viu și cald în vine.
Lacomi și flămânzi îmi strigă ochii,
veșnic nesătui ei strigă
după ochii tăi - scăpărătorii -
cari de luminoși ce-ți sunt, copilo,
nu văd niciodată umbre.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la Primăvară
Visător cu degetele-i lungi pătrunde vântul
printre ramuri și pe fire de paianjen
cântă bietul ca pe-o harfă.
Albi pe fruntea ta-și deschid subțirile pleoape
trandafirii,
fragezi ca fiorii unor tăinuite presimțiri,
tremurând de neastâmpărul ce-ți joacă
viu și cald în vine.
Lacomi și flămânzi îmi strigă ochii,
veșnic nesătui ei strigă
după ochii tăi - scăpărătorii -
-cari de luminoși ce-ți sunt, copilo,
nu văd niciodată umbre.
poezie celebră de Lucian Blaga din Poemele luminii (1919)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!