Poezii despre accident, pagina 5
Avem timp
Avem timp pentru toate. Să dormim,
să alergăm în dreapta și în stânga,
să regretăm ce-am greșit și să greșim din nou,
să-i judecăm pe alții și să ne absolvim pe noi înșine,
avem timp să citim și să scriem,
să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,
avem timp să facem proiecte și să nu le respectăm,
avem timp să ne facem iluzii
și să răscolim prin cenușa lor mai târziu.
Avem timp pentru ambiții și boli,
să învinovățim destinul și amănuntele,
avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp să ne-alungăm întrebările,
să amânăm răspunsurile,
avem timp să sfărâmăm un vis și să-l reinventăm,
avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,
avem timp să primim lecții și să le uităm după-aceea,
avem timp să primim daruri și să nu le-nțelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp pentru puțină tandrețe.
[...] Citește tot
poezie celebră de Octavian Paler din Scrisori imaginare
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Audioteca Citatepedia
Recită: Michelle Rosenberg
Inspirație
În respirație e un timp;
Un act total involuntar...
Ea este "in"-ul necesar
Unui complex de labirint...
E al alveolei inhalant
În vital aport de oxigen;
-Bărbat, femeie, nu e gen-
E gazul, cel mai important.
E aceea, ce-n miresmi te îmbată
Din flori, sublime lunii mai...
Poți și în ofertă să o dai
La crud... de accident, de fată.
Ea-ți dă, motiv de nemurire
Și nici prin gând, nu ți se cere...
Este garantul de înviere,
E un suflu, ireal și... fire.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frica de frig
Atât hazard de neștiut ne este-n Univers
Că un fir de frică-mi trece mijloc de coloană
Tot mă gândind c-alerg pe-o bulă-n goană
Și poate derapa din ronduri, fără de revers.
Mă-ncearcă sentimentul că-i mult ger
În bolta neagră de-un senin de stele
Și știu că-i frig de azot tot vidul dintre ele
Unde m-aș putea pierde dur, casant precum un fier.
De-un timp leg moartea-realul lângă simbol
Și nu mă-nșel c-am tot atins plecații dragi,
Cum știu ce e durerea-n tâmple, în mâini, nădragi
Și poate-am și-nghețat chiar de n-am fost la pol!?
Mă rog, nu pentru mine, spațiului să țină
În neschimbare, însă știu că-i doar dorință
Și infinitul n-are reguli, nicio preferință...
Că tot din accident suntem și noi! Deci n-are nicio vină!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutarea adevărului
-Alo! Ce faci? Eu sunt cam supărată:
N-am Net și nici mobilul nu-l mai am,
Sunt singură, mă simt abandonată...
Ce-o fi cu mine, chiar habar nu am!
C-am mai făcut-o noi, ți-aduci aminte?
Era atunci când n-am avut curent,
Tu ai venit și... n-am prea fost cuminte,
Dar - cum să zic? a fost un accident,
Iar vina cred c-a fost a lumânării,
Căci pâlpâia de m-am crezut în vis...
Și-acolo nu-i păcatul înșelării,
Căci toți visează la... ce nu-i permis.
Acum nu vreau decât să mai verific,
Să știu și eu ce-a fost sau ce n-a fost,
Iar adevărul vreau să-l identific,
Deci... n-ai veni degeaba, vii c-un rost.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parlamentul boilor
Se știe, la parlamentare
Se dă mereu o luptă mare
Și candidați sunt o grămadă
De la partide din ogradă.
De-această dată-alegătorii,
Mințiți prea mult de oratorii
Campaniilor precedente,
Au vrut să lase repetente
Partidele mai vechi și pline
De prefăcutele jivine,
Care, furând, au prosperat
În timp ce-ograda a stagnat.
Voiau, de-aceea, chipuri noi
Și cum veniseră mulți boi
Și vaci aduse din afară,
Alegătorii jubilară,
Cu-atât mai mult, cu cât s-a spus,
C-aceștia urmăresc nespus
Cu-al lor partid, ce-i finanțat
De-un bou străin însă bogat,
[...] Citește tot
fabulă de Petronela Slavu din Parlamentul boilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sinucigașul (In memoriam, pentru Mădălina Manole)
Cumul, de strigăte în timp, neauzite,
De suferințe, fără de ieșire
În talazul minții, diabolic în iuțire...
Cu prăvăliri, haotice-n simțiri zdrobite.
E lipsă de suport de ambient,
Cu rezultat fatal, în consecințe
Și false rezolvări, de suferințe...
Sfârșit, prin anacronic accident.
E lipsa crasă de comunicare,
Ce ar spăla, reziduri de eșec
Păstrate-n sumbra capă, de "eveque";
Pe-ascuns exorcizată... în condamnare.
Vina-i acelui ce nu moare,
Ce este partener, amic, părinte...
Indiferentul, făr' de har, ce minte...
Ei niciodată, nu au vină, de întâmplare.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Armistițiu
... mi s-a acordat pe neașteptate
un armistițiu
legat de sănătate;
nu știu, pân' la alt solțstițiu?...
... parcă nu s-a-ntâmplat nimic,
n-am fost eu suferind
și stau chitic,
neobservat, să nu mai scormonesc scrâșnind
de care-n dinți m-am agățat
de eul meu -în care-am tot crezut
că încă nu-i epuizat-
se pare-i cum am vrut...
... hm, cum am uitat iute
durerea, multă deznădăjduire
când doar cerșești să te ajute
celui ce-l uiți să îi mai dai de știre
și derutat total
tot crezi că tot se reîntoarce
ca un val,
c-ai nouă vieți precum pisica, cea ce toarce...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 martie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mistic
Mi-am depășit deplin credința-n mine
Ce o gândeam că-i de nezdruncinat;
Cuvântu-i cel puțin... dezesperat
Când doar zadar e... mistic intervine.
Greu explicabil; n-am niciun control
Nici plan să fac, chiar dac-am mai făcut!...
Împiedicat mereu să-l execut
De convergențe din neant, fără vreun rol.
Nu sunt în niciun fel carieristic
Cu crez că totu-n viață-i avuția
Și vrutu-n viață-i tot... D-am inerția
De crez, în "trend", că sunt... Irealistic!
Mă am exemplul cel mai concludent,
Al involuției pe scara de uman;
Orice credință pare-se-i în van...
Sunt neîncetat erou de accident!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trist
Se joacă-n feste ne... norocul ce și-a uitat, ingrat, origini,
Că o negație-l desparte, de ce el este-n fond făcut;
O punctuație-ntr-un șir, delimitată sau totală,
Ce gândurile-ar limpezi și umăr ar fi să te sprijini,
Un fel de șansă, sinonim de ce-ar fi vrut și s-a putut,
Dar se pierzând într-un ne fast... Ce trist, mai mult decât o boală.
Este-un suspin, când crezi că aer intubat scurt e resuscit,
Dar nu revigorează hău, e doar un semn de deznădejde!
Este și-o apăsare, culmea, fără nimic de greu pe piept;
O sfâșiere virtuală de inimă, de-un trup rănit.
E-un zbucium calm, un antonim, cum stoic curmi rapid primejde...
Un nor, ce poate picura direct pe colțul de ochi drept.
Și nu e sânge să repare, să curgă să astupe plagă
Și nici a egoului morfină să stingă "doare" de moment.
Nu e nici oul de-o speranță; doar nevăzut, o cecitate,
Nu un orbit ce-ar putea trece, de mai e timp. E încă vlagă!?
Nu-i iremediabil încă, nu s-a produs un accident!...
E trist de tot, cum de-altul moare, dar crezi încă-n eternitate?!?...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știrile TV
Pe mine, dintre toate cele,
Ce sunt în lume foarte rele,
Mă sperie, nu știu de ce,
De-o vreme, știrile TV.
Ecranu-i plin pân' la refuz
Cu știri macabre,, breaking news"
Și cum TV-ul e stăpân,
Ne facem cruci, scuipăm în sân...
Întâia știre, evident,
E despre-un groaznic accident
Apoi, dorind să ne anime,
Urmează furt, violuri, crime...
Prezice-un analist de vază
Că prețurile explodează,
De parcă ar avea trotil
Și-ar fi legate cu fitil!
[...] Citește tot
poezie de Ion Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!