biserica neagra

Odă ciocolatei

Ciocolata-i delicioasă,
E grozavă, fabuloasă,
O minune culinară,
Dulce sau uşor amară.

E, desigur, negreşit,
Dulcele cel mai iubit
De copii şi de femei,
Şi o spun cu mult temei.

Neagră, albă sau cu lapte,
Pot susţine şi cu fapte,
Ciocolata-i şi-aliment,
Ba chiar unul excelent:

Are zahăr şi grăsimi ‒
Diferite felurimi ‒,
Minerale, proteine,
Numeroase vitamine,

[...] Citeşte tot

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (14 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul tău

Voi pătrunde
În marea neagră
Din a ta privire
Un tărm tăcut,
Fără de fund.
Voi rătăci prin vise,
Gându-ţi voi fura
Şi iĺ voi purta
Prin lumea mea
Împodobit cu şoapte
De dragoste,
Şi luciri de stele.
Îl voi ascunde
Ca pe o comoară
In a inimii cămară,
Să crească
Să dospească
În a iubirii flacără.
Îl voi lăsa apoi
Să curgă şuvoi,

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandra Găluşcă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vedere spre viaţă

Vis ce tăcut păşeşte-n delir în noaptea pustie
Cântec de leagăn se-aude când vântul adie.
Şoapte tăcute, ecou infinit.
Fragmente de sunet pierdute în vid.
Secunde din timpuri lăsate drept bir.
O gaură neagră ce-atârnă de-un fir.
Vibrează tăcerea, loveşte un zid.
Dărâma cuvinte, ruine clădind
Vreme marcată de clipe ,
Pustii, de gânduri oprite,
Castel de fantasme-amăgite
Ce bântuie holuri umbrite.
Tărâm amuţit de-atâta durere
Rămâne uitat in veacuri stinghere.

poezie de Raluca Oprea
Adăugat de raluca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un suflet mai curat

Cu sufletul purificat de lumină,
Ne punem trupul ramură
Pe altarul pe care au curs lacrimi amare...
Ne-au înmugurit pe braţe
Ramuri de salcie, pregătite să plângă
Tristeţea Mântuitorului.
Faptele noastre, ca plecăciunea mielului spre tăiere,
Au fost căutate.
Biserica ne-a căutat
Cu spaimă prin întunericul morţii -
Oi rătăcite,
În timp ce Iisus ne striga
Spre revenirea la viaţă.
Am fost ramuri frânte,
Dar faptele noastre ne-au înviat
Din al morţii păcat...
Cu Lumina vom face legământ
Şi vom izvorî râuri de flori,
Spre a-i lumina calea
Celui ce S-a jertfit pentru noi.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune Maicii Domnului în vremuri grele

RUGĂCIUNE MAICII DOMNULUI ÎN VREMURI GRELE

Preasfânta Stăpâna de Dumnezeu Născătoare spre tine îmi îndrept gândul, inima şi toate simţurile şi te rog cu lacrimi!
Până când Măicuţă a milostivirii va fi această durere necontenită pe pământ?
Până când vrăjmaşii nevăzuţi ai neamului omenesc vor da lovituri atât de puternice bieţilor oameni?
Până când vor pângări şi vor necinsti trupurile, sufletele şi vieţile lor? Înşelând-i ca să nu cunoască adevărul, să nu îndeplinească poruncile divine şi să nu dea slavă şi cinste pururi măritului Dumnezeu Cel în Treime închinat: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt?
Cu puterea credinţei, Stăpână, zdrobeşte pe vrăjmaşii noştri şi ai Fiului Tău iubit - Iisus Hristos - îngrozind-i cu nebiruita-ţi sfinţenie, îndreptând-ne pe cărările mântuirii, ca să dăm mereu mărire lui Dumnezeu.
Roagă-te Fecioară pentru Sfânta Biserică, pentru propovăduirea evangheliei pe întreg Pământul, pentru România şi poporul român, pentru, rudele mele, pentru văduve, orfani, bogaţi, săraci, necăjiţi, bolnavi, pentru cei prigoniţi pentru credinţa în Dumnezeu, pentru salvarea celor ce au rătăcit în secte şi pentru cei răposaţi!
Ajută-ne să ne pocăim de păcatele noastre, să iubim Biserica, să alungăm vrămaşul din sufletele noastre, care ne îndeamnă la păcate,
să renunţam la vicii şi necredinţă, să ne smerim şi să-i iertăm pe cei ce ne-au greşit!
Ajută-ne să ascultăm chemarea divină a blândului tău Fiu, pe care Tatăl Dumnezeu L-a trimis pe Pământ să sufere chinuri barbare, pentru salvarea omenirii din păcat!
Roagă-te, Măicuţa Sfântă şi pentru aceste nevoi ale mele (rosteşte necazurile pe care le ai şi dorinţele pe care vrei să ţi le îndeplinească Maica Domnului)!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh în vecii vecilor!
Amin!

La mulţi ani cu sănătate, creştinilor binecuvântaţi cu numele Maria!

Maria Filipoiu

rugăciune de Maria Filipoiu din Poeme Maicii Domnului (15 august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţă multiplicată

Câteodată viaţă noastră e despicată ca un pepene
Din care se scurg sâmburii risipiţi
Păstrăm un un voal subţire peste lumina dinăuntru
Cât să creadă lumea că e o grădină
Însă biserica noastră e adânc ascunsă
Că am şi uitat locul unde sunt inima şi sufletul
În faţă o perdea de fum parfumat cu trandafiri ofiliţi
În spate cuţitul aspru al adevărului nerostit
Şi toate drumurile astea, din faţă în spate
Ne seacă seva copacului ce creşte în noi pipernicit
De atâta teatru prost i-au îngheţat mugurii
Un deşert pustiu acoperit cu flori de plastic
Mormânt adânc săpat din care nu se mai vede
Numele de pe cruce

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărbători binecuvântate!

Vă fie dimineţile senine
Şi primăvara să vă intre-n case,
C-un gând curat de bine de la mine:
Fie-vă Sărbătorile frumoase!

Aşa, blocaţi de neagra pandemie,
De de după uşi, cu masca pe figură,
Să-i facem în necaz cu ironie
Covitului, c-o lovitură-n gură.

Să-i arătăm, cumva că nu ne pasă,
Să crape de necaz şi plin de ciudă,
Să dea ocol pe-afară, lângă casă
Şi, cum ne veselim, să ne audă.

S-o ia la sănătoasa, să se ducă,
Unde-a-nţărcat mutu o iapă chioară,
Să calce-n drumul său, pe coji de nucă
Şi pentru totdeauna să dispară.

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioplitori în piatră

Cioplitori în piatră împotrivindu-vă timpului cu marmura şi dalta,
Voi, deja-învinşi în lupta cu uitarea,
Cunoscând bine că stâncile se sfărâmă, cronicile se pierd,
Pătratele literelor romane se erodează-n zăpoare,
Se rod în ploaie, vă hrăniţi cu un soi de cinism. Poetul, la fel,
Îşi construieşte monumentul ca pe o auto-persiflare;
Pentru că omul se va stinge, ţărâna cea voioasă va muri, soarele semeţ
Va ajunge-un biet orb, cu inima neagră:
Însă piatra a dăinuit peste miile de ani, iar gândurile dureroase şi-au găsit
Mierea împăcării în vechi poeme.

poezie de Robinson Jeffers, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când un bărbat iubeşte o femeie

Când un bărbat iubeşte o femeie
firul ierbii
creşte verde
mai cald şi proaspăt
nici o talpă
nu l-ar călca
poate sărutul
care-şi spală-n roua lui
cuvintele nesparte
la colţ de suflet
ochiul tăcut
pândeşte
dansul sublim al unei gheişe
ah
ce n-aş da
ce n-aş da
să-l cunosc
să-l simt
să-i pot mângâia castitatea
ca toate femeile

[...] Citeşte tot

poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunteţi liberi, cumpăraţi o armă!

Sunteţi liberi, cumpăraţi o armă
E dreptul vostru după lege
Şi poate mai târziu veţi înţelege
Cum liniştea din porumbei se sfarmă!

Tot ce este scris să ni se-ntâmple
Grenada cu inelul care-l poartă
Va exploda în fiecare soartă
Când zilele cu soţ ne bat în tâmple

Cartuşe de război şi foc de armă:
Coşmarurile veşnic se repetă
Acesta nu-i un târg de operetă
Ci doar semnalul de alarmă

Adăpostiţi în ultima tranşee
Semnalizăm balizele factice
Sorb lunetiştii drogul unui vis
Cu gândul la o neagră orhidee

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!