Poezii despre apa credinta, pagina 48
Expozeu
imensitate albastră învăluită în melancolie
este cerul toamnei eliberat de nori
raza mângâietoare vine ca o solie
să multiplice în inima mea vii fiori.
expresie cerească e fiecare clipă
viață trăită ca un dar divin
extazul mult dorit care se înfiripă
precum aroma dintr-un pahar cu vin.
progresez pe drumul către nemurire
primordială e iubirea pentru Dumnezeu
ninge cu înțelepciune în gândire
face în conștiința mea un expozeu.
cresc în credință ca-ntr-o sacră menire
să slăvesc viața în chip de tezeu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimi modelate
izvodești credință din cuget idolatru
te închini la soare la lumina-i sfântă
fiecare rugăciune o despici în patru
în psalmi și psaltire literele cântă.
speranța izvorăște din inima rănită
se scurge ca sângele prin fiece nucleu
inima ta doar cu iubire-i hrănită
luptă cu deznădejdea cu curaj de leu.
modelezi în slove lacrimi arzătoare
lumini se tipăresc în cartea cu povești
în calendarul sfinților e sărbătoare
să nu uiti să te-nchini și să iubești.
în mulțimea de suspine tu rămâi o visătoare
un miracol ceresc și cu visul nutrești.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Janet Nică, la vol. "Șarmant april" (sonete)
Când te-am citit, pătruns de gelozie,
Simțeam în mine marea umilință.
În versul tău vedeam o biruință
Și har dumnezeiesc de poezie.
Mă năpădea fărâma de credință
Că și talentul meu putea să fie
Un adevăr născut din ironie
Și o izbândă-n marea neputință.
Am scos batista lacrimei plăpânde
Lăsând obrazul să-și prelingă firul
Spre rădăcini de-a pururea flămânde
Din care răsări-va trandafirul
Care să-mi dea în marea cutezanță
Deschideri spre culoare și speranță.
sonet epigramatic de Laurian Ionică din Un ficior de plai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ardere
Intrați! Aprindeți lampa!
În întuneric strânse, stau sute de păcate...
Dar ce aprindeți voi?!
Ce-ați pus? De ce lumina
În van se risipește?
De ce în întuneric voi iarași ați rămas?!
Îmbrățișați prin fapte păcat, fărădelege!
Și risipiți în taină a Domnului prinos...
Voi fără milă ardeți iubire și credință...
Unde vă este darul iubirii de frumos?!
Spălați-vă ființa prin rugi și prin mătănii!
Pierind dezlănțuirea păcatelor lumești,
Fiți voi floare de lotus pe apele speranței
Și căutați lumina în lumi dumnezeiești!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbre de herghelii
Sufletele plâng Odaia Veche
unde au crescut odată
caii fără pereche
ce-au sfărmat sub copită
dușmani cu credința
unui copil rege
prins în jocul lumii rece
am văzut umbre de herghelii
mânate de copii
cu iie și opinci
oprindu-se din când în când
și-n șoapte de basm zâmbind
ce acum
aruncă săgețile privirii
plângând ca-n iadurile fără sfinți
pline de arginți
pline de părinți sfinți
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierdere
Se-ntoarce în furtună de-atâta suferință,
O inimă rănită. Și mor în noi tăcut
Cei ce le-am dat iubire, lumină și credință.
Eu, coardă de vioară, eu, am tăcut demult.
Mă-ntreb a câta oară-s născută din furtună...
De ce un Sfinx mai plânge însingurarea mea...
Mă-ntreb de ce în valuri, ținându-se de mână
Se naște și se pierde un vis ultima stea.
Mi-e lacrima oceanul. Mireasă-n valuri albe...
Fără de sens vă caut, prieteni și copii.
Sub coardele viorii, mi-e moartea mai aproape
Și pier ca o nalucă, în unde viorii.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ilustrații de iarnă
iarna tronează pe un jilț de gheață
plapuma de zăpadă ocrotește grâul
e ger dar timpul asta mă învață
cum se transformă în patinoar râul.
vreau să mă bucur ca un copil de iarnă
să fac în curtea casei un om de zăpadă
colindele frumoase să se aștearnă
pe credință sufletului fără de tăgadă.
bulgări de zăpadă azi arunc în nori
nu îi las să-mi fure strălucirea zilei
soarele-mi zâmbește producând fiori
miracolul iernii umple cutia milei.
pe geam pictează gerul argintate flori
versific emoții pe albul pur al filei.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș
Îți spun de veșnicie,
Mă sperii cu "un pic"...
Și dintre slove
Îmi răsari "peltic"
Când te-aș cânta să-mi fii...
Aș vrea să pleci
Aș vrea să mai rămâi!
Îți înmânez întregul
Tu-mi tai din jumătăți...
Și dintre rânduri
Îmi iubești doar "părți"
Când te-aș cobi să-mi dai...
Aș vrea să fugi
Aș vrea și să mai stai!
Îți strâng din dor cuprinsul
Tu-mi vinzi din stăruință...
Și dintre strofe vechi
Îmi scuturi din credință
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Chișcari (1 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel rondelului pe cale de dispariție
Rostit, cândva, prin saloane
Rămase fără audiență,
Contemporanele cucoane
Îl tratează cu indiferență.
Rămase fără audiență
Lumea bună îi face șicane,
Rostit, cândva, prin saloane
Azi, transmodernismul e de preferință
Însă, rondelul rămâne în a sa credință.
Că va fi un nemuritor
Și în slujba tuturor,
Rămase fără audiență...
... Rostit cândva prin saloane.
rondel de Ion Văleanu-Vâlceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eternă viață trecătoare
Credința mea-i nemuritoare
Iar cerul mi s-a revelat
Eternă viață trecătoare
Mai ai adepti de Inițiat?
Eternă viață trecătoare
Cu lecții grele de învatat
Efemeră și apăsătoare
Ne socotești ce nu ți-am dat.
Oamenii-n suflet deformați
Deși traiesc ei par murinzi
Eternă viață trecătoare
Sunt oamenii doar animale?!
Eternă viață trecătoare
Ce mai rămâne de urmat?
O cale; singura alinare
Egoul mi l-am lepădat.
[...] Citește tot
poezie de Nicoleta Petre (12 martie 2019)
Adăugat de Nicoleta Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!