Poezii despre suntem doua libertai, pagina 46
Peste două
cuburi de gheață torni în paharul
mare whisky de două degete
roșu din secară și malț
cu trabucul aprins poți fi calm
când ceilalți erau stresați
încerci să calculezi traiectoria
paharului la gură de poți gândi
te lași mulțumit într-un fotoliu
care îndeamnă la visare
fumul de trabuc cubanez
urcă deasupra capului și ascunde
zâmbetul discret sau disprețuitor
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre whisky
- poezii despre visare
- poezii despre stres
- poezii despre roșu
- poezii despre mulțumire
- poezii despre gură
- poezii despre gheață
- poezii despre fum
Joia Mare
Suntem mereu în Joia Mare,
Trădările de țară se țin lanț.
Trimitem la spânzurătoare
Chiar și Iubirea ce-i ținută-n laț.
Trădăm păduri, trădăm izvoare,
Ne vindem sufletul pe doi bani.
Ochim în tihna blândă-a căprioarei,
Ne perindăm pustiul printre ani.
Ne abandonăm și proprii copii,
Din dragoste făcut-am lupanar.
Cocotele se complac în orgii,
Și sentimentul e pus pe cântar.
Suntem mereu în Joia Mare,
Nu mai iubim, doar ne urâm.
Desfrâul devenit-a șezătoare,
Ne întâlnim uniți la cimitir.
poezie de Tamara Tomiris Gorincioi (5 aprilie 2018)
Adăugat de Tamara Tomiris Gorincioi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi poezii despre trădare, poezii despre timp, poezii despre suflet, poezii despre păduri, poezii despre desfrânare sau poezii despre bani
Cântec
În ochii tăi ca-n două oglinzi însuflețite
Amurgul își răsfrânge privirea-nsângerată
Și ochii tăi sunt roșii ca două flori de mac
Plutind împerecheate pe luciul unui lac.
În ochii tăi amurgul, ușor, pe nesimțite,
Se stinge ca lumina din candela uitată
Și ochii tăi din roșii se-ntunecă și par
Doi ochi tăcuți de sfântă pictați într-un altar.
poezie celebră de Ion Minulescu din Revista noastră, II, nr. 2 (1 aprilie 1906)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre uitare
- poezii despre tăcere
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre pictură
- poezii despre muzică
- poezii despre flori
Cele două cămile
Într-un deșert, două cămile-și poartă-o povară,
Negândind la sfârșitul greutății ce-o cară,
Una-i cu zahăr și greu ea se-mpotrivește,
Pe când cea cu textile în ritm zburdalnic pășește.
Ajunse la râu, pornesc să-l străbată,
La prima, zahărul se topi și fu ușurată,
A doua-i împovarată de apa-mbibată
În textila ce-o trage și-o-neacă pe dată.
Morala: Aparențele pot fi înșelătoare, rezultatul final dând valoare omului.
fabulă de Mirela Lascăr
Adăugat de Mirela Lascăr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zahăr, poezii despre sfârșit, poezii despre valoare, poezii despre râuri, poezii despre ritm, poezii despre greutate, poezii despre deșert sau poezii despre cămile
Miraj
Suntem florile, frunzele cerului
în noi, bucuroase își fac cuib mierlele
iar ploaia-și ascunde trupul diform.
Prin grădini străvezii, ne trăim nepăsarea
pe creștet, pe tâmple ne mângâie un înger
fermecător, iarba împarte cu noi
clipa solemnă.
Trup mincinos, te-ncântă tot mai des
amețitoare depărtări
și-n tine, poate chiar azi
cuvântă o roză a vânturilor.
Suntem florile, frunzele cerului
oprite-n întâmplarea
de-a putea iubi...
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre vânt, poezii despre viață, poezii despre trandafiri, poezii despre roz, poezii despre prezent, poezii despre minciună, poezii despre iubire, poezii despre frunze sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Între două arce
Între două arce... zări de cer purtate,
te văd prins, iubite, între zi și noapte;
mâinile deschise către amândouă -
în văzduh de cruce trupu-ți plin de rouă.
Te văd prins, iubite, între zi și noapte,
blândă resemnare prin singurătate;
ochii tăi cu sete par că mie-mi plouă -
ah!... ce mai aversă'i roua dată-n două.
Blândă resemnare prin singurătate,
țin pe umeri cerul plin de apostate,
cearcănul meu fuge, mă trădează-mi pare,
vrea să-mi dau sfârșitul pe o 'mbrățișare.
Țin pe umeri cerul plin de apostate,
brațe ce sunt arce-n zări apropiate;
gleznele ce-ți prind... crucea mea de rouă,
blândă-i răzvrătirea dată pe din două.
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cruce, poezii despre rouă, poezii despre ploaie, poezii despre singurătate, poezii despre ochi, poezii despre noapte sau poezii despre mâini
Frunza din palma
Pumnul ce bătuse neîncetat în ușă
se desfăcuse brusc...
Posesorul lui își amintise
că traiectoria destinului său
ar putea să se deformeze
sau chiar să se desprindă de palmă...
Și atunci ce folos că ușa se va deschide?
Privise în palmă și-i păruse
că vede nervurile unei frunze...
Două erau mai pronunțate.
Începeau departe una de alta
Una era aproape dreaptă,
iar cealaltă își înclina curbura spre ea
ca într-un punct să o tangenteze
și să o încolăcească ca o liană infinită.
Pentru o clipă gîndi
că una din aceste două traiectorii
nu-i aparține...
O fi uitat-o cel de după ușă.
În palma sa avea două destine...
[...] Citește tot
poezie de Otilia Biriuc
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copiii care nu mai au
Suntem copiii alergării-n cerc,
Și ne pândesc păduri cu gâtul berc,
O să ucidem tot ce-i de ucis,
Chiar toamna cea visată de cais.
Pășim cu timpul într-un ceas mărunt,
Din sânul nopții, laptele cărunt
Îndrumă cocoșatele femei,
Cu iarna până-n florile de tei.
Dormiți! Dormiți, vă rog, suntem cuminți,
Ne scuipă moartea asta printre dinți
Și până să ne prindem orizont,
Ne mestecă pământ cu osul bont.
Suntem copiii alergării-n punct,
Pășim cu timpul într-un ceas defunct,
O dată să mai spunem ce-i de spus,
Cu primăvara-n pântecul distrus.
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre somn, poezii despre păr cărunt, poezii despre moarte sau poezii despre lactate
Tărâmul sfânt
Se schimbă lumea mea de vis
Cetăți se-nchină către lume
Domnitori ai vechilor regate
Schimbă lumina de altă dată
Este o lume de fanfară
Este o viața de speranța
Nici un cuvânt nu poate spune
Că suntem născuți fără nume
Suntem fii lui Dumnezeu
Întru credința ne-am născut
Într-o țara sfântă, luminată
Vom fi lumina din spirală
Voi preamări tărâmul sfânt.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre țări, poezii despre schimbare sau poezii despre religie
Mulțumim
alegoric o pungă pe care
cineva ne-a mulțumit că
am cumpărat de la ei
se înfășoară peste Visul
unui mare poet postdecembrist
pentru că sunt doar două generații
cea uitată și aia nevăzută
două negenerații care ne mulțumesc
că am citit de la ei
lăsându-l vlăguit în anonimat
un fel de țăran global
o himeră născută din libertatea de
a nu vorbi
libertatea de a uita pușca
libertatea de după supravețuire...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țărani, poezii despre vorbire, poezii despre sat, poezii despre poezie sau poezii despre libertate