Poezii despre suntem doua libertai, pagina 45
Pădurea de semne
Și e atâta pădure de semne
În care nu mai cresc lemne
Ci doar atribute votive
Din care-ai să-ți faci iar motive
Florale pe umeri de nuferi
Și plângi când nu poți să mai suferi
Eterul din ochii limpizi
Ca două păstăi de guvizi
Pescuiți pe înserate
În două bălți ipotecate
Între viață și-ntre somn
Cu o aripă de domn
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre păduri
- poezii despre viață
- poezii despre somn
- poezii despre seară
- poezii despre plâns
- poezii despre ochi
- poezii despre nuferi
- poezii despre lemn
- poezii despre flori
Pădurea de semne
Și e atâta pădure de semne
În care nu mai cresc lemne
Ci doar atribute votive
Din care-ai să-ți faci iar motive
Florale pe umeri de nuferi
Și plângi când nu poți să mai suferi
Eterul din ochii limpizi
Ca două păstăi de guvizi
Pescuiți pe înserate
În două bălți ipotecate
Între viață și-ntre somn
Cu o aripă de domn
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pădurea de semne
Și e atâta pădure de semne
În care nu mai cresc lemne
Ci doar atribute votive
Din care-ai să-ți faci iar motive
Florale pe umeri de nuferi
Și plângi când nu poți să mai suferi
Eterul din ochii limpizi
Ca două păstăi de guvizi
Pescuiți pe înserate
În două bălți ipotecate
Între viață și-ntre somn
Cu o aripă de domn
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Natura umană
Oare de ce, precum natura, nu suntem tot o omenie,
Nu suntem falnici cum copaci și, drepți cum brazii din pădure
Și nici izvoare, clari nu suntem, nu ne unim o apă vie
Și norii nu ni-i plângem ploi, să sfarme rocile ce-s dure.
Nu suntem toți egali, un lan, cum grâu, porumb, însămânțați,
Să ne hrănim de aceeași pâine și, n-avem macii de rubine,
Iar ghiocei de-am fi, întâi, de ce nu ne învățăm lăsați
De ambiții, toporași să vină, lalele, trandafiri, oricine,
Iar munți de agripăm să fim semeți, din ce tot prăvălim,
Ce urcă, pe cărări să suie... de ce ne sfărâmăm 'n nisipuri
Și, chiar atunci, faleze-n soare de-am fi sortiți, de-ar fi să fim,
De ce nu credem că e loc pe plaja în visuri de risipuri...
Ghețari, rămânem mulți o viață, nu știm că și ghețarii plâng
Și se topesc din dulci, sărat, în lacrimile de oceane,
Iar oasele, ce se fac drepte, la rându-le în inel se frâng
Atoli sublimi, plini freamătul de-o viață, colorând ocheane...
Suntem orbiți de astrul zilei și nu vedem infinitate,
Unde comete, cât un fulg, își flutură cosițe în spații
Și sori giganți nu topesc praf, de-al meu Pământ, o sanctitate,
Iar Luna, luni... se întrepătrund, iubindu-se în gravitații?!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 februarie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre Soare, poezii despre învățătură, poezii despre visare, poezii despre vinovăție, poezii despre trandafiri sau poezii despre roci
Winter
iarnă înzăpezită.
când fulgii mor curg
lacrimile noastre.
*
morfină transformată în liniște
când orașul doarme.
*
visele noastre în fractali
ajung la noi atât de aproape
încât avem impresia ca nu e niciun
drum.
*
suntem îmbrăcați în pietre albe
care să ne oprească frica
& să ne separe de realitate.
*
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sfârșit
- poezii despre iarnă
- poezii despre zăpadă
- poezii despre stele
- poezii despre religie
- poezii despre realitate
- poezii despre oraș
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Spălați-vă pe mâini
când eram mic mama îmi spunea
spală-te pe mâini și hai la masă
azi noi suntem Cain venit de la câmp
cu mâinile pline de sângele lui Abel
bunicul îl chema pe cel de sus
să ne binecuvânteze masa
era o bornă între ce a fost
și ce urma să fie
noi, curați
ne puteam așeza în tihnă la masă
azi nu e tihnă pentru că
nu suntem curați
ne mințim
și ne spălăm pe mâini
ca Pilat din Pont
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre mâini, poezii despre sânge, poezii despre prezent, poezii despre minciună, poezii despre mamă sau poezii despre curățenie
Spălătorița
Motto: Executorul judecătoresc din RM, Svetlana Mocanu,
care a spălat 18 miliarde dolari, achitată
în instanță.
... las-o bre că-i șurubaș
la balanța femidala
alt rechino-hulubaș
spăla rubla mondială...
maică-sa usca pe garduri
fufaicute vătuite
fiica iaca, huliarduri
verzi nițel și colbuite...
dă, mă rog, e vreme nouă,
era asta digitală
speli o rublă, iese două
două speli - și-i plină poala...
pamflet de Iurie Osoianu (21 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, citate de Iurie Osoianu despre verde, citate de Iurie Osoianu despre mamă, poezii despre dolari, poezii despre bani sau citate de Iurie Osoianu despre bani
Neființe, existăm
de când am pus oare mai știu când, gând alb în semne negre
am răspuns cu-un doliu pe marginea inimii
și-am strigat:
- tu, gând întunecat cu față mască, privește-mă
când am încercat să mă înțeleg
mi-am dat seama cât de departe și de străin sunt
da, păcălindu-mă prin iluzii și amăgire
alergând în imensitatea golului și câutând pe treapte de întuneric, am căzut
adâncul luminii și întunericului m-a surpat în mine
- tu, străine, înțelege-mă!
ochiul ciclopic privește toată omenirea, de acolo, o gramadă imensă
cerul negru, fracturat prin crăpături, plânge nefericire
am văzut gheare de păsări de întuneric, trupuri prinse în alb de nuduri
agățate de două lumi și mi-am zis:
- trezește-te, suflete, abandoneză-te și lasă carcasa ta
căci goală-i, nu-i suflet s-o umple, ochii lor te văd
fii nevăzutul luminii
cerul coboră în picături roșii, iubirea și mila sunt blestem
suntem raiul și iadul cu fiecare clipă, târând lumea în două picioare
ura este monedă de schimb
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (iulie 2010)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre suflet, poezii despre negru, poezii despre gânduri, poezii despre trup și suflet sau poezii despre înțelepciune
Cântecul marinarilor
Noi nu trăim în case, ci-n falnice corăbii
Și când murim răpuși de cel mai strașnic val,
Noi suntem escortați pe țărmul nemuririi
De-o flotă de sirene cu ochii de coral,
N-avem iubite pământene cum au toți muritorii,
Noi ne iubim cu amazoane sălbatice în larg,
Noi suntem lupii mării în urletul vâltorii,
Și-avem o stea la pupa, și una la catarg.
Noi știm că soarta lumii e pecetluită-n stele,
Și știm Steaua Polară prin beznă s-o zărim
Și Crucea de la Sud ne ține loc de vele,
Și-n stele căzătoare noi știm ca să ghicim.
Noi suntem cavaleri ai vieții și ai morții,
Și-n piepturile noastre inimi de flăcări ard,
Când Luna de argint străbate cerul nopții,
Avem o inimă la pupa și una la catarg.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre marină, poezii despre iubire, poezii despre inimă, poezii despre superlative sau poezii despre stele căzătoare
Lumea de a doua zi
pe stâlpi de apă
urcă lumina.
face riduri,
se îngrașă,
lasă pentru a doua zi.
facem cocoloașe
din iarba uscată
și lutul mirării
și zidim stricăciuni.
sfere perfecte
stau în echilibru
în sângele lumii.
jonglez, deci rezist.
amânarea
face lucruri interesante
cu nervii mei
atât de elastici.
[...] Citește tot
poezie de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre perfecțiune, poezii despre lut sau poezii despre apă