Toate rezultatele despre mereu, pagina 45
Iar dacă recunoștința ta este puternică și constantă, reacțiunea care se produce în Materia fără Formă va fi puternică și continuă; iar mișcarea lucrurilor pe care le dorești va fi mereu către tine. Ai observat atitudinea recunoscătoare pe care o avea Iisus; cum părea mereu să spună "Îți mulțumesc Ție, Tată, pentru că mă asculți." Nu poți avea multă putere fără recunoștință; pentru că doar această te ține conectat cu Puterea.
Wallace D. Wattles în Știința de a deveni bogat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Domnule ministru de externe
Domnule ministru de externe
Ne simțim mereu mai vinovați
Umbra lumii peste noi se-așterne
De jos, dinspre Danubiu, spre Carpați
Dumneavoastră sigur că știați
Sita interesul cum și-l cerne
Domnule ministru de externe
Ne simțim mereu mai vinovați
Un atu când vreți să-l câștigați
E și nu e-o treabă de guverne
La mesele de joc între pirați,
Principiul jecmănelilor etern, e
Domnule ministru de externe...
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziaua ta Ioana
De ziua ta ioana,
Cu chip de icoană,
Mulți ani să trăieșți,
Să ne veselesti.
Să fii înțeleaptă,
Și mereu deșteaptă,
Să-ți iubești părinții,
Cum ne iubim noi sfinții.
[...] Citește tot
Angelin Leru în compozitie proprie (5 ianuarie 2020)
Adăugat de Angelin Leru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba noastră nu moare
Limba noastră-i încântare,
Limba noastră-i dulce tare
Ce-ați lăsat în urma voastră
Bogăția strămoșească.
Limba noastră-i mlădioasă
Dulce, dragă și duioasă
Lacrima cea mai aleasă
A românului ce lasă.
Limba noastră-i tare sfântă
Limbă scumpă, îndrăgită,
Tu nicicând nu te vei pierde
Tu mereu ești frunză verde.
Limba noastră cea română
Tu ai fost mereu stăpână
Între veacuri sau în vreme,
Tu ești glasul meu ce geme.
poezie de Eugenia Calancea (31 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu-mi iei dorul
Am mai greșit, o știu, poți să mă cerți
Sunt doar un om urmându-și a lui soartă
Tu chiar dacă vei vrea ca să mă ierți
Oricum eternitatea nu mă iartă
Și sufletele bune mai greșesc
În tot acest vârtej ales de viață
Ce parcă ne aruncă nefiresc
Un zâmbet sau o lacrimă pe față
Am încercat mereu, atât de mult,
Alături să îți fiu într-o iubire
Dar ăsta sunt, atâta am putut,
Să nu mă lași să-ți plec în amintire
Să nu mă cerți, sau fă-o dacă vrei,
Orice ai face tu e-o mângâiere
Însă te rog ca dorul să nu-mi iei
Mereu el te va vrea și te va cere
poezie de Adi Conțu (30 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
TRISTE FLORI
Crezi că am să uit vreodată
Acele clipe care au fost?
Când cu privirea ta curată
Te uitai la chipul meu anost.
Gândul te va căuta mereu
Înconjurând-te cu drag.
Fără tine îmi va fi mai greu
Dar nu voi putea nimic să fac.
Mă voi roti mai monoton
În jurul meu va fi tăcere,
Cu stilul meu, oricum afon
Nu voi simți nici-o plăcere.
Voi trepida de mii de ori
Când mă voi gândi la tine,
Trandafirii vor fi triste flori
Înconjurându-mă pe mine.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar gândul
Doar gândul la Tine mă face să sper
în drumul acesta ce duce la cer.
Doar dorul de Tine, de chipul Tău blând
îmi spune mereu...
În curând...
În curând...
La poarta cetății odată voi sta
acolo departe în patria Ta.
De dorul acesta ce-mi arde în piept
veghez și tresar
și Te-aștept...
și Te-aștept...
În lumea aceasta mereu călător
mă-nalț către stele pe scări de fior.
La orice sclipire tresar îngânând:
O, vino, Te rog...
mai curând...
mai curând...
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regrete
Si ce ași putea eu să-ți mai spun
Cînd totul este clar....
Mii sufletul scăldat în scrum
Dureri fără hotar...
Mă întreb daca mai are rost
Ce simnt acum să-ți spun
Stiu! toate-n viață au un cost
Eu rasplatesc din plin...
Si tot ce viața -mi oferea
Nu am luat cu împrumut,
Am răsplătit asa mereu
De zece ori mai mult.
Și n-am cerșit ce nu-i al meu,
Doar să iubesc am vrut...
Tu mi-ai trait în gînd mereu,
De cînd ne-am cunoscut!
[...] Citește tot
poezie de Tatiana Frunzete
Adăugat de Tatiana Frunzete
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ! Femeie
In visul meu apari mereu. Mereu o floare,
Petale mari, culori încântătoare,
Mireasma ce-o emani este chiar răpitoare,
Ai ochi strălucitori, ca razele de soare,
Și
Fruntea-ncruntată când ai o supărare.
Tu, repede-ți revii când simți o desfătare,
Iar inima-ți pulsează sacadat. Ești... tot mai zâmbitoare
Când lumea te admiră cu prea multă ardoare
Și adesea te compară, un crin, un trandafir,
Mândria Ta de
floare.
Mireasma florilor pentru sufletul tău: Femeie.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de dor - antologie (8 martie 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața
Am risipit și voi mai risipi,
Inegalabilele simfonii,
Din clipele trăite la extrem,
La licitația de mare șlem.
Am risipit avere și iubiri,
Sclipiri de ochi și grave prăvăliri,
În goana nebunească după timp,
Din viața devenită anotimp.
Am risipit risipa ce-am avut,
Preaplinul de simțiri necunoscut,
Cu nemurirea pusă-n buzunar
Mereu îndrăgostit, mereu hoinar.
Am risipit în vânt chiar viața mea,
Cu poezia tolănit pe-o canapea,
Ca un inconștient nemuritor,
Eu am trăit doar clipele de dor.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!