mita pentru a inchide gura

De dragoste

Ea stă plictisită şi foarte frumoasă
părul ei negru este supărat
mâna ei luminoasă
demult m-a uitat, -
demult s-a uitat şi pe sine
cum atârnă pe ceafa scaunului.

Eu mă înec în lumine
şi scrâşnesc în crugul anului.
Îi arăt dinţii din gură,
dar ea ştie că eu nu râd,
dulcea luminii făptură
mie, pe mine mă înfăţişează pe când
ea stă plictisită şi foarte frumoasă
şi eu numai pentru ea trăiesc
în lumea fioroasă
de sub ceresc.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întunericul lumii

suntem prea bătrâni pentru ca să mai fim tineri
suntem prea tineri ca să mai ajungem bătrâni
ghearele lumii ne prind şi ne muşcă viaţa
cu gura hulpavă
de noi

suntem singuri, fiecare cu el într-un gol imens
ne prăbuşim în infinitul din noi
caută-mă şi vreau cu toţii să ne regăsim
chiar dacă suntem orbi, în întunericul lumii

poezie de Viorel Muha (martie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

O gură eternă de rai

Ca peregrini pe Pământ,
E bine s-avem permanent
În trăistuţa periplului nostru,
Suficiente merinde!
E bine să punem ulciorul cu apă
Curată şi bună, dătătoare de viaţă;
Să mai punem acolo-n trăistuţa celestă,
O-nvelitoare din fibră sfinţită,
Călduroasă, rezistentă şi sacră;
Şi, candela cu Din Lumină, Lumină,
Pentru-a lumina şi-ncălzi, la nevoie,
O peşteră-ntunecată şi rece!
Nu ştim ce şi, mai ales, pe cine-ntâlnim
Pe neştiuta, anevoioasa cărare!
Poate pe însuşi Isus îl găsim:
Însetat, înfometat şi flămând...!
Şi-atunci, sufletul nostru, cu de toatele-n el,
Spontan se va face, maiestuos şi divin,
O gură de rai! Eternă şi pură!

poezie de Iulia Mirancea (28 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

O parte de iubire stinsă

Mă doare gura de cuvinte reci,
De toate sunt sătulă.
Mi-e sete de cuvinte dulci
Spuse de-a ta gură.

Nu baţi la poarta sufletului meu
Ca să-ţi deschid eu oare?
Tu maiestos, parcă un leu
Aştepţi doar prăzi uşoare.

Tratezi femeia drept trofeu
Şi-mi pare rău de asta
Ia mai bine-un alt traseu
Şi cautăţi fanasta.

Lasă-mi speranţa în inima ce doare
Ca să nu plâng de milă.
Las clipa uitării să zboare,
Spre o altă filă.

[...] Citeşte tot

poezie de Camelia Natalia Ignat (iulie 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scoală-te şi închide uşa

Se întâmpla-n ajunul Sfântului Martin,
Vremea era frumoasă, ca după ploaie,
Gospodina se-apucase de făcut budincă,
Tocmai o fierbea într-o tigaie.

Vântul bătea de la nord sau poate de la sud
Şi, brusc, a pătruns în hol, sălbatic şi sâlhui;
"Scoală-te şi închide uşa aia,"
A strigat gospodarul către nevasta lui.

"Am, cum vezi, treabă până peste cap,
Închide-o tu, soţ drag, că nu eşti invalid;
Eu, de-ar fi să stea deschisă-un veac,
Şi tot n-o să mă duc acolo s-o închid."

Aşa c-au făcut, în doi, o înţelegere,
Fermă, limpede ca la amiezi lumina,
Cine dintre ei va scoate primul un cuvânt,
Se va ridica şi va închide uşa cu pricina.

[...] Citeşte tot

poezie de Autor necunoscut, secolul al XVII lea - Scoţia, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amirosind a nalbă fericirea

Pe gura lui visat-am nemurirea
Cu fluvii de speranţe şi putere,
Amirosind a nalbă fericirea,
În jur se roteau mii de roşii, sfere.

Mă-nvăluiam în aburii de ambră
Şi-n imn liturgic năşteau curcubeie,
Prin trupul prins în braţe ca-ntr-o mandră
Clocotea sânge-albastru de femeie.

Prin ochii mei cu iazuri înverzite,
Au înflorit atunci planete cu livezi,
Rămase peste timpuri neclintite
De toamne-n tânguire şi botez.

Pe gura lui mi-a tresărit scânteia
Şi-n strai de foc i-am îmbrăcat privirea,
I-am fost ninsoare şi i-am fost Medeea,
Altarul cununiei şi zidirea...

poezie de Ionica Bandrabur din 101 paşi spre nemurire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe aripi de vis

Izvorâtă din adâncuri
abisale
pânza nopţii-ncet de lasă
în încăperea sufletului,
căutând întunericul
ascuns
în beciul amintirilor;
în liniştea mângâietoare
ascultă fermecată
glasul timpului;
se uită-n Cutia Pandorei
deschisă
şi-acoperă flacăra speranţei
stinsă;
închide dulapul gândurilor,
păşind sfioasă pe aleea
uitării;
se aşează la masa
tăcerii,
alături de sufletul obosit

[...] Citeşte tot

poezie de Tatian Miuţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieşi din toamnă şi respiră!

Pasul tău călcând alene iarba crudă şi virgină,
Mâinile mimând viclene, gura mormăind a vină,
Trupul înclinat de doruri, inima oftând bolnavă,
Aripi frânte fără zboruri... şi dorinţa iarăşi sclavă...

Dar trezeşte-te iubite! Roua toamnei fie-ţi muză!
Uită palmele zdrobite şi nu căuta o scuză
Pentru lacrimile care nu mai vor poem să scrie
Căutând o împăcare, doborât eşti de mândrie.

Ia o pagină albastră, un condei fără cerneală,
Udă floarea moartă-n glastră şi porneşte cu-ndrăzneală
Pe aleea pietruită cu speranţă şi iubire
Lasă-ţi casa locuită de emoţii şi trăire.

Nu lăsa tristeţi să vină, ieşi în toamnă şi respiră!
Inima să-ţi fie plină de iubiri ce nu expiră,
Dă-mi sărutul nopţii calde, toamna vine pentru mine
Încărcată de smaralde... şi poeme pentru tine.

poezie de Marilena Velicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăceri

vopseşte coridorul cu tăcerile ei

cu privirile care lipesc pe ziduri
păsări irmizii

o urmăresc dintre ferestre
cum le închide pântecul între virgule
fermă şi cu gesturi de paing

altfel s-ar aşeza pe umărul meu

nu vă mai spun că am fost tentat
să pun în firide colivii

apoi
când silueta ei subţire se topeşte
dinspre uşă spre catedrală
să mă închid în fiecare
cu o mie de păsări
din irisul cărora ţâşnesc tăceri fără chip

poezie de Nandi Vărdeanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brebenel şi Brebenela

Brebenel şi Brebenela
de la
care se aşteaptă
parte dreaptă
fiecare să îşi facă,
e o placă
ce o spun din totdeauna,
el îi trage cu "nebuna"
ea din dragoste
nu-l scoate...
pacoste, mii de păcate
ea, rebela
Brebenela, le îndură
când adeseori se-njură...
rea de gură
şi de fel
rea de tot pe Brebenel...
încât pot ca să socot
că nu e departe clipa
când se vor desparte

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Gurău (3 decembrie 2009)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!