pentru cine bat clopotele

* * *

unii oameni bat tot pământul,
alţii abia daca ies
din curtea propriului suflet
şi tot mai au ce vedea.

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înnebunesc

Doar tu vii, m-atingi şi fugi,
Mă chemi la tine, vin, m-alungi,
Îmi ceri iubire, îţi dau, n-o vrei,
Încerc să plec, mă prinzi, mă iei,
Mă-nchizi, m-ameninţi, mă iubeşti,
Promiţi, mă rogi şi mă răneşti,
Fug iar, m-ascund şi mă găseşti,
Tu, prinţ, spân şi zmeu din poveşti!

Doar tu mă faci să plâng, să râd, să stau,
Tu mă arunci, mă chemi şi-mi spui "te vreau",
Tu te ascunzi, te caut, te-ntâlnesc,
Mă rogi să plec, să uit, să nu iubesc,
Alergi, mă prinzi şi-mi ceri să mă opresc,
Tu mă urăşti, tu nu mă vrei, tu mă iubeşti,
Tu mă vindeci, tu mă înnebuneşti.
De unde vii şi încotro te-ndrepţi?
Cine ai fost, cine vei fi şi cine eşti?

Te văd în toţi, dar nu te recunosc.

[...] Citeşte tot

poezie de Denisa-Maria Ilie din Vocile Eutherpei
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apocaliptica

nascuti sub zodia terorii
grabind cel prorocit apus
noi ritmuri impunand terorii
iscand razboaie unde nu-s

sa n-aiba cine mai boci
si cine sta in fata sortii
cand armele se vor toci
veti inventa si moartea mortii.

poezie de Sorin Tilita Dolhesti
Adăugat de Andreea Sipos
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot respectul meu pentru un mare scriitor.

Filozofie

Şi cine eşti tu, încât, dorindu-te,
Să stau de veghe trează nopţi la rând
Rugându-mă să treacă vremea iute
Să te revăd în prag cât mai curând?

Şi cine eşti tu, că-atunci când îmi lipseşti
Locuiesc anotimpuri fără bucurii
Şi implor vântul să-mi bată în fereşti
Cu umbra ta – ascunsă luna-n nori deşi-i.

Ştiu un tip cu mult mai îndrăzneţ decât
Alţi mii de bravi – de pe uscat sau ape;
Şi cine eşti tu, rogu-te, într-atât
Că-n mintea mea alt om nu mai încape?

Dar aşa cum toti savanţii mărturisesc
Căile femeilor ne sunt străine...
Dar cine sunt eu, din toate să iubesc
Cel mai înţelept şi cel mai bine?

poezie de Edna St. Vincent Millay, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii nu locuiesc de două ori în aceeaşi inimă

când şi-au strâns rănile şi le-au pus în bagaje
nici de mila zărilor nu-şi întorc privirea
descheiaţi la suflet
pleacă la marginea lumii
acolo unde clopotele anunţă
îngroparea poemelor
poeţii nu-şi schimbă sufletul de două ori
cu acelaşi suflet
rămân în carnea lor
ca într-o haină zdrenţuită
şi trag de timp
ca de un colţ de pâine
până îndestularea aceasta
sparge văzduhul

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupta cu îngerul

Nu te duce.
Totu-i dinainte aranjat
meciul e trucat
şi când o s-apară el pe ring
învăluit în fulgere de magneziu
vor intona asurzitor un Te Deum
şi-nainte chiar de te-a scula de pe scaunul tău
ei au să-ţi bată clopotele din răsputeri
au să-ţi azvârle-n obraz
buretele sfinţit
şi n-o să ai timp să-i zbori în pene
au să se năpustească asupra-ţi
iar el o să te lovească sub centură
şi-o să te prabuşeşti
cu braţele puse stupid în cruce
în rumeguş
şi niciodată n-o să mai poţi face dragoste.

poezie clasică de Jacques Prevert
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clepsidra vieţii

Omule! Şi tu eşti o clepsidră
Cu al tău creier decizional
Care hotărăşte şi măsoară
Tot ce-n viaţă e necesar.

Creierul, cu scoarţa cerebrală
E cântarul omenesc,
Rezolvă fără încetare
Stările de ordin sufletesc.

Multitudine de neuroni
Iau decizii la centimă,
Ei sunt hotărâtori
Pentru afirmare în lume.

Clepsidră, hotărăşti Destinul
Guvernant de neînlocuit,
Cu înălţare şi declinul
După fapte şi merit.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bejanie

bat clopote-n biserici goale
pe unde-or fi acum enoriaşii
de dorul lor înlăcrimaţi
coboară din icoane să se roage sfinţii

nu se mai aude ciripit
peste tăpşanele despădurite
degeaba plânge mioriţa
pierdută-i turma dacă moare baciul

unde e larma de copii
pe coşuri nu mai iese fumul
a îngheţat până şi vântul
prin satele tot mai pustii

în cimitire părăsite
înţeleneşte glia peste mormintele uitate
şi-n gol privesc strămoşii
căci nu mai vine nici-o lumânare

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

AS FI VRUT

Aş fi vrut să mă nasc,
Să trăiesc şi să mor,
Peste trei secole. De ce?
E simplu. Iată răspunsul.
Mi-ar fi plăcut, ca în viitor,
Să văd ce s-ar fi făcut.

Dar totuşi îmi pare bine
Că sunt contemporan,
Cu cine?

Cu tine minerule,
Care în adâncuri,
Umed perforezi,
Şi tragi mai tare
Pentru a scoate
O realizare,
Cât mai mare,
Desigur pentru
Bani.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru Jane

225 de zile sub iarbă
şi tu ştii déjà mai multe decât mine.
ei te-au lăsat demult fără sânge,
eşti un băţ uscat într-un coş.
aşa merg lucrurile?
în camera asta orele dragostei
mai fac încă umbre.

când ai plecat
ai luat cu tine aproape
totul.
nopţile îngenunchez
în faţa tigrilor
care nu ma vor lăsa să exist.

ceea ce tu ai fost
nu se va întâmpla încă o dată.
tigrii m-au descoperit
iar mie nici nu-mi pasă.

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!