+a +�ti +pe +de +rost

Da-mi mana ta din nou

Da-mi mina ta din nou
Si uita ce a fost.
Sa ne iubim din nou
S-avem pe lume-un rost.

Dami palmele gingase
Sopteste-mi soapte dulci.
Cu zimbete posnase
sa nu ma mai alungi.

Hai vino pune-ti fruntea
Pe pieptul meu din nou
Si limpezeste-ti mintea
Pe drumu-acesta nou.

Mai tinema de mina
Si zi-mi ca ma doresti
Si tot privind la Luna
Zi-mi iar ca ma iubesti.

[...] Citeşte tot

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curand am sa renasc...

Eu Sunt aici,
Pe-aproape-mi eşti Lumină
Să îmi agăţi ghirlande pe oglindă
Şi să privesc..
E lumea de dincolo de mine.
Tăcută cresc pe-o aripă divină,
Mă simt redevenind în tihnă,
Pe drumul începutului-lumină.

Te iscodesc printre mulţime,
Şi-mi urmăresc dorul cum vine
Şi parcă simt miros de pâine.
Sunt la un pas de prag de casă.
Mă lepăd de toate câte-am fost
Acum, că înţeleg ce are rost.

EL e aici,
Şi este pentru mine.
Ajută-mă, să înţeleg trăind,
Înainte de-a învăţa murind!

poezie de Adriana Petre
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din lacrimi

Of! ce greseala ai facut,
Ai luat in gluma visul care
L-am construit cu-asa dorinta,
Din lacrimi de la fiecare...

Cum ai putut sa stingi lumina,
Eu drumul cum sa-l mai gasesc?
Nici nu mi-ai spus a cui e vina,
Spre ce directii sa pasesc?

Sa te mai caut ce rost are?
Increderea e la pamant,
Tu m-ai mintit, si-ai pus in gluma
Iubirea ta sub juramant...

Caut in suflet o greseala,
Sa vad poate-s de vina eu,
Dar am pornit asa frumos,
Sa vad ceva imi este greu...

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Nu-ţi faci casă? Prost:
Pe pământ n-ai rost.

Casă neclădind,
Nu ajungi pământ
Ci doar scrum în vânt...

- Casă n-am clădit!

poezie clasică de Marina Ţvetaeva din Poezii (26 august 1918), traducere de Aurel Covaci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am vândut limba română

În anul nostru centenar
Ne-am vândut limba la maghiari
Şi va veni o vreme-n sate
Să învăţăm maghiara frate.

În satul nostru românesc,
Mă simt străin şi fără rost,
Mă plimb prin ţara românească,
Harghita, Covasna să-nflorească.

Dar când văd feţele mirate,
Să am un translator... se poate...
Ca eu român în ţara mea
Să nu pot cere o cafea...

Nu vreau să-nvăţ limba maghiară...
Doamne mă simt străin în ţară...

poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era toamnă şi însera

Era toamnă şi însera când te-am cunoscut.
Soarele se ascundea, cădeau frunzele din nuc.
Aşteptam a ta iubire, inima în piept bătea,
Gândul îmi zbura la tine, deloc nu se liniştea.
Îmbrăcam haina iubirii şi purtaţi de-al vieţii val,
Gustam clipa fericirii, dintr-o cupă de cristal.
Era-i fata ideală, era-i tot ce mi-am dorit,
Să trăim viaţa reală, destinele ne-am unit.
Uniţi în cuget şi-n simţiri, ne-am clădit în viaţă rost.
Acum trăiesc din amintiri. Nimic nu este cum a fost.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plagiatul premierului Victor Ponta în presa străină. (Ahtiat după putere şi publicitate, Ponta şi-a dorit atât de mult să fie cunoscut de presa străină şi de mai marii lumii încât a încălcat Constituţia şi decizia Curţii Constituţionale)

Faptul că a plagiat
Primitiv la doctorat,
Au aflat stupefiaţi,
Îngroziţi, terifiaţi,
Nature, Reuters şi Le Monde
Şi întregul mapamond.
Floare albă de cais,
Praf la făcut El Pais;
L-a băgat în corzi îndat',
Şi pe Ponta l-a-ntrebat:
"Spuneţi, de se dovedeşte,
Plagiatul vost', fireşte,
De-nţelepţii desemnaţi,
Atunci demisionaţi?"
Fără a o mai scălda,
Ponta spuse-ndată: "Da".
Faptul că a plagiat
Fost-a în curând probat,
De academicieni,
Profesori olimpieni.

[...] Citeşte tot

pamflet de George Budoi din Plagiere şi plagiatori (30 iunie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un gand, o speranta, o rugaciune

Un gand, apare-ncet la mine-n vis
Un vis, adanc, incet si necuprins
Si lumea toata pare rea
Si eu si toti ne regasim in ea

Pe lumea toata o orbeste
Necunoscut-n ea salasluieste
Eu fiind orbit de frumuseti inselatoare
Si stiind, ca ispita celui rau e mare

Cand raul este-un bine fals
Putine lucruri au mai ramas,
Scaparea noastra-i o-ncercare
Si Domnul Dumnezeul nostru-I mare

Un gand imi spune neincetat
Ca Dumnezeu m-a ascultat
Iar eu cu glas smerit si inchinare
Iti aduc o ruga mare

[...] Citeşte tot

poezie de Laszlo Petru Dorian (8 iunie 2009)
Adăugat de Laszlo Petru Dorian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pisoiul şi elefantul (fabulă)

Într-o zi se întâlni
Un elefant – gigant –
Animal foarte înalt,
Cu un motănaş, gingaş,
Mic şi tare drăgălaş,
Ce era puţin la stat,
Însă... foarte îngâmfat.
Dintr-o simplă întâmplare,
Animalu' acela mare,
Fiindcă tot privi în jos,
Îl văzu pe mustăcios.
Iar pentru că tot îl zări,
Elefantul astfel gândi:
"Şi aşa eu mă plictisesc,
Ia! Mai bine să vorbesc
Cu acest motănaş
Aşa mic şi drăgălaş."

Astfel în minte-şi propuse
Şi-n cele din urmă-i spuse:

[...] Citeşte tot

fabulă de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneza

De ar putea bărbaţii, printre rânduri,
Să recitească ce demult s-a scris,
Nu-şi vor mai face ei atâtea gânduri
Despre ce-a fost, cândva, în Paradis:

Era o zi la fel ca orişicare
De mii de ani, dar câţi, nu pot a şti,
Nimic interesant, nici nou sub Soare,
Doar Eva începuse a vorbi,

Puţin, fi’n’că la şcoală n-a prea fost,
Şi dulce, şi suav, să te încălzească,
Nici pomeneală,-aiurea, fără rost (!)
Dând semne că putea să şi gândească,

Însă de ani, prin Eden, cum am spus,
De păsări, flori şi animale plin,
Create pentru ea de Cel de sus,
Mai trist se contura chipu-i divin,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!