Poezii despre doina, pagina 40
Răspuns
Fără să știi
Fără să mă cunoști
Aseară târziu
Ai răspuns
Gândurilor mele
Intr-un poem.
Telepatic...
Nu era pentru mine?
Rar mă inșel
Un fir nevăzut
Ne unește
Intr-o mare
De iubire fluidă
Contopind
Doua suflete
Care merg
Pe maluri diferite
Instinctiv
O femeie simte
Dacă este iubită
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate ai uitat
Departe dus la muncă
În Europa noastră
Îmi spui puțin în glumă
- Mă simt ca și acasă!
- Adevărat... răspund
Cu glasul jumătate
Ar fi egalitate,
De-ai fi tratat ca frate.
Dar inima te amăgește.
Tu ești plătit nemțește
Atât... nimic mai mult.
Străin printre străini,
Tu poate ai uitat,
Că în grădină lângă casă
Iarba a crescut de coasă.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Opțiune sau destin
Subțirica și înalta
Fost fotomodel odata
Cu forme unduitoare
Frumoasa si zambitoare
Merge-n pas de balerina
Și in sinea ei suspina.
- Cine sa ma vada oare
Pe o strada oarecare
În oras provincial
Totul pare-a fi banal.
Și incearca evadare
Dincolo peste hotare
Aspiră la Hollywood
Sa apara-n filme nud.
Opțiune sau destin?
Fericire sau declin?
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astăzi
Vesel si vioi pe stradă
Astăzi mă grăbesc spre casă
Mă așteaptă patru doamne
Ca să le aduc bomboane
Mama le vrea cu lichior
Soția.... pline cu dor
Bunica le dă cadou
La cea mică, că-i odor
Dar din grabă cad pe gheață
Plasa s-a făcut o ață
Din bomboane un cațel
Trage cutia cu el
Ce să fac? Mă-ntorc din drum?
E târziu si nu am cum
O să le impac pe toate
Cu un sărut si jumătate
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chipul tău de floare
flori de măr... ce amăgire
într-o iarnă argintie
vis în nopțile de iarnă
dorul viu de primăvară
pe un colț de cer in soare
zăresc chipul tău de floare
întind mâna să-l cuprind
dar dispare-n infinit
a fost numai o părere
nu sunt flori și nu sunt stele
doar o iarnă cam geroasă
ce mă ține-nchis în casă.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imposibil
Mai dă-mi o șansă
-Imposibil...
-Mai dă-mi portița
De scăpare...
Dă-mi lumea
De odinioară
Dă-mi ziua plină
De-impăcare!
Dă-mi noaptea caldă
Luna plină,
Dă-mi strigătul
De bucurie,
Nu-mi pune-n față
Doar sfârșitul,
Mai dă-mi o șansă
-Imposibil....
poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Comprimare
am citit pe undeva
că se poate comprima
timp, materie și cer
ascunzând un nou mister
dacă e adevărat
aș vrea să fiu ajutat
să comprim iubirea mea
care mi-e povară grea
aș ascunde-o într-un lac
sau pădurea cea de fag
aș avea brațe deschise
să cuprindă alte vise
vreau să am noroc în ele
și miros de sânziene
lângă râul dus în vale
unduindu-se la soare
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință
Si mă culc si mă trezesc
Locul nu mi-l mai găsesc
Si te caut si te chem
Si visez si tot mai sper
Că vei arunca in lac
Toate cărtile din raft
Inchizi clasicii-n sertare
Fără a le da valoare
Vom pleca cu o masină
Sus in munti pe Transalpină
Drumul sigur e pustiu
Este toamnă si-i târziu
Numai noi râzând in ploaie
Si-o umbrelă vorbitoare
Imi va spune vechi povești
Cine ești.... cum te numești...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De Paști
Acasă, toți în jurul mesei,
Ca albinuțele roiesc.
Cu bucurie, azi, ciocnesc
Ou roșu!
E Paști, e Ziua de Înviere!
Lumini s-aprind
Și flori, se duc în cimitire,
La cei dragi.
De poți să crezi
Că înviezi cândva,
Speranța e divină
Și nimeni nu-i de vină,
De nu-i așa...
Ne închinăm la un altar,
În fiecare an.
Pământ și flori
Și sufletul din noi
Învie iar de Paști!
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Filolog
Filologul meu tăia
Când din "i" și când din "ca"
Să adaug, "evident"
Faptul este chiar concret
Mă întorc spre o mătasă
Când e "e", când este arsă
"T" la motto este șters
Fără niciun interes
La "așează" complicat
E-ul este corectat
Punct și virgulă-nvechit;
Filolog mi-a trebuit!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!