Poezii despre doina, pagina 39
Ancorată în silabe
Sunt cuprinsă in poveste
Scufundată intr-o carte
Ancorată în silabe
Peste care vântul bate.
"Valul lumii, valul vremii
Mă coboară, mă ridică"
Am rămas fidelă muzei
Cerul arde, frunza pică!
Si așa in corelare
Cu a timpului secundă
Caut in dictionare
Timpul lung si fraza scurtă.
poezie de Doina Bonescu din Povești în vers
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În umbra nopții
când umbra nopții mă-nfășoară
și imi șoptește că-i târziu
ademenită de o vorbă
nu văd că-n casă e pustiu
mai licărește o lumină
la un parter vecin în bloc
si faruri slabe de mașină
in intuneric iși fac loc
deschid fereastra ce respiră
prin ea realul a pătruns
pe skype rămas-a vorba spusă
care o clipa m-a sedus.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Matematică
încep să scad și să adun
ce a fost rău și ce-a fost bun
un zâmbet înflorește-n ochi
e drumul lung și plin de gropi
încep cu merii prinși în floare
plus casa-n zi de sărbătoare
adun și pași făcuți în doi
scad norii cei pictați de ploi
și-nviorată sub un cer
de iarnă aprigă cu ger
dau mită timpului trecut
să uite tot ce am pierdut.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața fără gară
Vino la mare, hai cu mine,
Alungă umbra din privire
Vom innota in valuri.
Un soare sus ne va zâmbi
Si pescarusi se vor roti
Deasupra noastră.
Vor trece veri si ierni pe rând
Ne vor găsi la fel râzând
Cu inima in palmă.
Tu pentru mine astăzi esti
Ca in frumoasele povesti
O viață fără gară.
poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mii de flori
Mii de flori ți-aș da în dar,
Nopțile să-ți fie jar...
Zilele cu cerul plin
De iubire și senin!
Mii de flori adun din câmp,
Mlădiate de un vânt,
În nuanțe rogvaiv,
Să-ți pun gândurilor tiv.
Mii de flori ți-aștern în cale,
Să-mi fii vis cu alb de cale,
Să-mi fii zâmbet, împăcare,
Să-mi fii ziua cea cu soare!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu aveai cum
Din roiul de femei
Ce-aduc atâta miere
Nu aveai cum
Să mă zărești
Făceam curat
In șifoniere...
In strălucirea
Zilelor de vară
Când aripile
Prind scântei
Nu aveai cum
Să mă zărești
Ascunsă pe alei
Când toamna
Iși clatină paharul
Cu sucul plin
Din roade
Nu aveai cum
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu aveai cum
Din roiul de femei ce-aduc atâta miere,
Nu aveai cum să mă zărești
Făceam curat in șifoniere....
In strălucirea zilelor de vară
Când aripile prind scântei
Nu aveai cum să mă zărești
Ascunsă pe alei....
Când toamna iși clatină paharul
Cu sucul plin din roade
Nu aveai cum să mă zărești
Cu vântul am plecat departe....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi fi din nou
voi fi din nou
tot ce am fost odată
ba chiar mai mult
c-am adunat
în părul meu cărunt
atâtea gânduri
despre viață
despre minciuni și adevăr
despre iubiri
despre trădări
despre puterea
de a construi o casă
sub streașina și podul ei
să vrei... să stii
să crești copii
să dăruiești
tot ce-i frumos!
voi fi din nou
sub soarele de iarnă
o caldă primăvară
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Provincială
La margine în prelungire
Într-un oraș provincial
Flori de salcâm cu dăruire
Arată albul de cristal
Viața încă mai pulsează
Adiacent pe roți de fier
Locomotive defilează
Stau un minut și-n noapte pier
În ziua caldă, monotonă
Lângă statuile din bronz
În parcul verde stau de vorbă
Bunici în cărucior cu roți.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suspinul amintirilor
L-am cunoscut ieri pe o bancăa
Era o enciclopedie...
Pluteam cu vorba într-o barcă
De la potop la alchimie
Se perindau prin față munții
Cei mai înalți din țara noastră
Pădurile pe care hotții
Le-au capturat și dat ca șpagă
Trecuse soarele de-amiază
Lalele roșii se înclină...
Noi povestim pe banca noastră
De amintiri care suspină.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!