aristotel onassis

Falşii credincioşi, ca miliardarul de carton Gigi Becali, se pretind smeriţi, dar put de trufie şi trăiesc în palate, într-un lux orbitor, dar de prost gust. De exemplu, un post TV a arătat că Becali are în palatul lui mai multe icoane decât o catedrală, dar pereţii sunt plinI de kitsch-uri, multe dintre ele fiind adevărate blasfemii, ilustrând trufia nemăsurată a ipocritului: icoana clasică a Sfântului Gheorghe omorând balaurul, cu capul lui Gigi Becali în locul capului sfântului; copie după "Şcoala din Atena" (celebra frescă de la Vatican, pictată de Rafael) cu agramatul Becali în locul marelui filosof Aristotel; copie după celebra pictură a lui Rembrandt "Moise ţinând Tablele Legii", cu fostul puşcăriaş Gigi Becali în locul legislatorului biblic Moise, prin care Dumnezeu le-a dat evreilor şi lumii "Cele zece porunci". Mă aştept ca Becali să pună pe pereţi şi o icoană cu Iisus Hristos la "Cina cea de taină", dar cu chipul bădăranului în locul celui al Mântuitorului. Lui Becali i se potriveşte perfect proverbul românesc: Dacă nu e şi fudul, prostul nu e prost destul.

George Budoi în Reflecţii (6 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenia bazată pe plăcere prezintă o oarecare similitudine cu prietenia perfectă (căci şi oamenii de virtute se agreează unul pe altul); la fel şi cea bazată pe utilitate (căci şi oamenii de virtute sunt utili unii altora). Şi între prietenii din aceste două categorii, prietenia îşi atinge maximum de durată când ea îşi oferă unul altuia acelaşi lucru (de pildă, plăcerea), şi nu numai acelaşi, ci şi provenind din aceeaşi sursă (cum este cazul prieteniei dintre oamenii de spirit), ceea ce nu se poate spune şi despre relaţiile dintre un îndrăgostit şi iubitul său. Aceştia din urmă nu-şi află plăcerea în aceeaşi sursă, ci unul o găseşte în a-şi vedea iubitul, celălalt în atenţia cu care este înconjurat de primul. Dar când floarea tinereţii se stinge, se stinge adesea şi prietenia lor (căci pe de-o parte vederea celui iubit nu mai inspiră plăcere, pe de alta el nu mai este obiectul aceloraşi atenţii). Şi totuşi, în multe cazuri prietenia lor îşi păstrează durata, dacă intimitatea i-a făcut să-şi iubească unuia altuia caracterul, graţie asemănării la care i-a adus.

citat celebru din Aristotel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aristotel a avut un iubit!?

Perfectă este însă prietenia dintre oamenii cu nobleţe spirituală, adică cei ale căror afinităţi izvorăsc din virtute. În acelaşi fel îşi doresc ei binele unul altuia: ca oameni de virtute;şi oameni de virtute ei sunt în însăşi esenţa lor. Iar a dori binele prietenului pentru prietenul însuşi înseamnă a fi prieten în sensul cel mai înalt (pentru că o astfel de prietenie se datorează structurii interioare a celor ce o resimt şi nu unei stări accidentale). Prietenia lor durează atât timp cât dau dovadă de virtute, iar virtutea este durabilă. Şi fiecare dintre ei este bun atât în mod absolut, cât şi în raport cu prietenul său, căci, oamenii cu nobleţe spirituală sunt nobili în sens absolut şi în acelaşi timp utili unii altora. E de la sine înţeles că asemenea prietenii sunt rare, oamenii de acest fel fiind puţini. Această formă de prietenie este deci perfectă atât prin durata sa, cât şi prin celelalte trăsături, şi în toate privinţele fiecare primeşte şi oferă celuilalt acelaşi lucru sau ceva asemănător, aşa cum trebuie să fie între prieteni.

citat celebru din Aristotel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre realităţi, unele se spun despre un subiect oarecare, dar nu sunt în niciun subiect, aşa cum "om" se spune despre un subiect om oarecare, dar nu este în niciun subiect; altele sunt în subiect, dar nu se spun despre niciun subiect (iar a fi în subiect numesc ceea ce, subzistând în ceva, dar nu ca parte, nu poate totuşi să fie în afara celui în care este), aşa cum o anumită cunoaştere gramaticală este în subiectul suflet, însă nu se poate spune despre niciun subiect, iar un alb anumit este în subiectul corp (căci orice culoare este într-un corp), însă nu se spune despre niciun subiect; altele, deopotrivă se spun despre un subiect şi sunt în subiect, aşa cum ştiinţa este în subiectul suflet, dar se şi spune despre un subiect, despre gramatică; altele, în schimb, nu sunt nici în subiect şi nici nu se spun despre un subiect, ca de pildă un om anumit sau un cal anumit, căci nici unul dintre aceştia, nici nu este într-un subiect, nici nu se spune despre un subiect. Iar în general cele individuale şi una la număr nu se spun despre niciun subiect, însă nimic nu se opune ca unele să fie în subiect, căci o cunoaştere gramaticală anumită face parte dintre cele ce sunt într-un subiect.

Aristotel în Categorii, 1a-1b (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşte

Ce componentă universală suntem
Să ne compunem singuri din trasee
Ce pavoazăm, ce le-am deschis cu cheie
Ş-apoi păşim spăşiţi, pe ce-am creat, cu ce ne mintem.

Ne-avem în luptă surdă cu hazard
Ce vrem să-l stăpânim făr-al cunoaşte;
Si-aşa ne-am dat la suflet, Crăciun, Paşte...
Să nu fim bila dintr-un joc de biliard.

Suntem supremi în vise ce traducem
Într-un real, ce-l fabricăm cu forţe proprii;
Noi suntem singurii, se pare, interlopii
Să preschimbăm sfârşit, eternul să-l inducem.

Miraju-i maxim, ne-ntrupăm doar "fizici"
Uitând, morala, sufletul, de-a naşte...
Ne căutând, două milenii-n urmă, într-un Paşte
Ce-l venerăm umili, nefiind încă amnezici.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada lui Iskander

Aflatun, Aristu şi Regele Iskander, cum ştie orice om,
Sunt Platon, Aristotel şi Alexandru Macedon.

Sultanul Iskander, fie-i în veci numele pomenit,
Şi-a pus coroana pe cap, s-a aşezat pe tronul aurit
Şi-a exclamat, "Vin, trei flautiste tinerele
Şi Căpitanul încercat al navelor mele."

Şi-a băut cupa de vin, apoi le-a constrâns
Pe fete să danseze pân-au izbucnit în plâns,
Le-a sărutat şi le-a binecuvântat buzele florale,
Şi întorcând-se spre Căpitanul Tuturor Navelor sale:

"O, Domnul flotei mele care, fie vreme bună, fie vreme rea,
Navighezi din Golful Piersic până la Igluurile de Nea,
Găseşte-mi-i pe toţi înţelepţii neştiuţi ai fiecărui neam!"
Aşa a grăit Sultanul Iskander din Yoonistan.

"Daroosh e mort, acum eu sunt Rege,
Rege peste Tot şi Rege-a Toate, se-nţelege:

[...] Citeşte tot

poezie de James Elroy Flecker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!