zenit

Supernova

dintr-un sistem şi dublu şi ilar
zis Eta Carinae
o stea s-a rupt din calendar
cu pulbere de ploaie

şi ninge trist şi liniştit
cu alb imaculat
o stea ce cade în zenit
şi alta ce-a urcat...

poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de Vasili
Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte cu lună

Cu luna luminând jumătate de casă,
Cu Steaua Polară la zenit
Şi cu Steaua Sudului la asfinţit,
Simt primul puls cald al aerului de primăvară –
În cântecul unei insecte la fereastră,
Sub perdeaua de mătase verde.

poezie de Liu Fangping, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascensiune nocturnă

În toiul nopţii resuscitam
imaginea lunii
pe post sui generis de muză
partea poetică a ei
inclusiv partea nevăzută
că să emane vise de lumini
noi acţionam concentric
undeva la zenit
se desluşea chipul
strălucitor al dimineţii
doar cei inocenţi
şi curaţi la suflet
pot resuscita luna cu brio.

poezie de David Boia (9 aprilie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa e frumoasă când te simţi iubit; e minunată când iubeşti până la zenit şi e divină, mirosind a infinit când simultan iubeşti şi te simţi iubit.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul zilei

Un răsărit luminos
De excepţie
Ce va umple goluri
Cu spirit şi măiestrie
Cu meşteşug şi vigoare
Sinonim cu infinitul
Un fenomen serafic
Care se impune
De sine strălucitor
Odisee perpetuă
Departe de incidentul
Oricărui asfinţit
El nu se înclină
Nici nu se pleacă
Şi nu crede în sfârşit
Pentru că nu are final
Şi suie şi se-nalţă
Tinde numai spre zenit
Ca un înger
În straie apriorice.

poezie de David Boia (8 iunie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ar fi...

Ahh şi off,... de ar fi a mea, poezie..
I-aş scrie cu cerneala stelelor
Poezia poeziilor
Pe cerul filelor
Zi de zi fierbinte
Din două cuvinte
Cu buzele, braţele şi condeiul
Cu valurile, muntele şi teiul
Pe talpa de înger
Pe curba de zenit
In curcubeu infinit
Cu quasar de zefir...
Poem al poemurilor
Metaforă a metaforelor
Muză a muzelor
Exclamaţie a îngerilor
Ispită a demonilor

Te iubesc...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numărătoare inversă

Numărătoarea inversă a început
vânătoarea cu nopţile
e ziua vieţii
alerg pretutindeni
cu tălpile goale -arse de dragoste
am zâmbit unui copac
uitat în piciorul meu gol;
picioarele mele goale
sunt copaci urcând
spre zenit
vânătoarea regală s-a sfârşit
spre răsărit
unde începe apusul de cântec

poezie de Claudia Tomescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsuflare de mirare

Gerule ce sufli oglinzi
Peste lacuri le întinzi,
Inima în gheaţă o prinzi
Cu argint de dor mi-o închizi.

Până apare-n primăvară
Şi mă topeste ambră, iară...
Mândra in flori cu un sărut
De cireş albastru de zenit.

Cu mistralul mult iubit
Din adierea buclei de infinit
Ce taie in mercur îngheţat
Inimii, răsuflare de mirare

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floral de iarnă

Au înflorit pe ramuri fulgii,
Minuni de iarnă ni se-arată,
Pe dealuri se aleargă murgii,
Iar, noi privim natura toată.

Albastru-i cerul infinit,
Nori de zăpadă s-au ascuns,
Cărarea iernii din zenit
Ne mână azi, spre munte, sus.

Doar liniştea zăpezii cântă,
Pe timpul de pe portativ,
Iar, copilandrii iau la trântă,
Albă zăpadă... făr de motiv.

poezie de Liviu Reti (16 ianuarie 2020)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţiri...

Mi-ai lăsat un vis
la margine de cer
cu el să acopăr clipele triste
în nopţile reci şi pustii
viaţa-mi măsori
mereu cu despărţiri
iar timpul tău,
e un deşert...
pe care trec cămile galopând
am obosit să mai aştept
să faci cununi de lăcrămioare
sub lumina ce se scurge de zenit
pe cărarea,
unde paşii-mi trec
firul de iarbă se înalţă-n valuri
iar pomii încărcaţi de floare
zâmbesc sub ploaia
duce-amăruie.

poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!