Epigrame despre soacra, pagina 4

Când petrecerea e lată
Şi pe terminate-i romul
Soacra zise, inspirată,
Asta e! Mai vine omul...

Soacra, bucătar de viţă,
Ţine nora-n furculiţă...
Şi atâta o măngâie,
Până face fata... râie!

Că are har domnia sa
Sunt de acord... Şi-i prinde bine
Decât un lucru aş sugera:
Soacra s-o ia de lângă mine!

Mama soacră zace-ntinsă
În a veşniciei pace.
Numai nora e convinsă
Şi acum, că se preface.

Soacra poate să trăiască
Chiar un secol şi mai bine...
Însă, Domnul s-o ferească,
Să stea într-un bloc cu mine.

Soacra cea cu trei nurori
A scăpat,, neciufulită,,
Fiindcă toţi ai ei feciori
Prin străini câştigă pită.

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (aprilie 2021)
Adăugat de GabrielaGenţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea "La mana lui Cronos" de Gabriela Genţiana Groza este disponibilă pentru comandă online cu preţ redus, la doar ~~-15.00-~~ 11.99 lei.

Când apa mării bate-n maluri,
Să-mi spăl o parte din păcate,
Cu soacra mă arunc în valuri...
Că nu prea ştie să înoate.

Toate soacrele sunt rele,
Făr' deosebiri de neam!...
Cea mai bună dintre ele
Fost-a soacra lui Adam!

Fiind cei doi de vârste-apropiate,
Discreţi, trecură la intimităţi...
Iar soacra retrăia, ca-n alte dăţi,
Momente de extaz, demult uitate.

Soacra când 'noadă baticu',
Să te faci precum piticu',
O încasezi, îţi spun că-i dură,
Fă-te mic şi taci din gură.

<< < Pagina 4 >

soacra