Poezii despre minte, pagina 4
Mai ții minte?
Tu mai ții minte ce vorbeam,
Când mă iubeai,
Când te iubeam?
În locul vorbelor de preț
Astăzi uitare
Și dispreț...
La ceasul când nu mai visezi,
Improvizez,
Improvizezi,
Doi oameni rătăcind prin lume
Nu se mai știu
Chema pe nume...
La ceasul ăsta tăinuit,
Tu mă eviți,
Eu te evit,
Și nu putem sări mai sus
Decât ștacheta
Ce ne-am pus.
[...] Citește tot
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 122
Cadoul tău, caietul, e în minte,
Acolo unde-s amintiri bogate
Ce fi-vor mai presus de-orice cuvinte,
Căci vor dura pentru eternitate.
Sau cel puțin atât cât e posibil
Ca inimă și minte să existe;
Și până vor pieri e imposibil
Ca amintirea ta să nu persiste.
Iar de caiet nu am nicio nevoie,
Nici de răboj, ca să-ți înscriu iubirea;
De-aceea eu l-am dat de bunăvoie,
Că-n cap și piept păstrez azi amintirea.
Fiindcă în mine s-ar lăsa uitarea
Dacă-n caiet ți-aș consemna valoarea.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minte la indigo
Nu e cu- "A fost odat' "
și nici cu "de n-ar fi",
căci este zi de zi
și zău!- m-a încântat.
Ea, nouăzeci de ani,
el, nu-i decât un puști
de-ți vine să-l deguști
iar eu... sunt dintre fani.
Cum am aflat de ei?
Păi, nu mai știu nici eu!
dar îi tot văd, mereu,
zburând ca niște zmei
la piață, în Obor,
sau la vreun magazin,
de-mi vine să mă-nchin,
dar, cum să spun: i-ador!
[...] Citește tot
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când stau
Când stai așa privind de sus
Spre lumea asta toată
Îmi vine-un început de gând
Că nu voi mai pleca nicicând
Chiar de voi stărui plângând
Să plec, n-o să se poată.
Când stai așa privind la cer
Și mă cutremur toată
Îmi vine-n minte un cuvânt
Că încă-o dată pe pământ
Să stau atât de mult să-Ți cânt
Nicicând n-o să se poată.
Când stau așa și Te privesc
În rugăciune toată
Când pleoapele Ți s-au închis
Îmi vine-n minte ca-ntr-un vis
Ca-atât de mult cât Te-am ucis
Nicicând n-o să se poată.
[...] Citește tot
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calea cea mai bună
Mă topesc în focul amintirii
Și ard ca ceara lumânării,
Mai am în minte trandafirii
Pierduți în marginile zării.
Nu știu în care zeu să cred
Îl rog pe Creator să-mi spună,
Care e drumul meu cel neted
Sau care-i calea cea mai bună?
Tot întrebând, timpul trece,
Tacit își face mersul,
Și nimic nu va mai drege
Cât cuprinde Universul.
Uităm fără nici-o remușcare
Că am rostit niște cuvinte,
Cu promisiuni atât de rare
Nu le mai ținem minte.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet
Ești tânără, frumoasă și cuminte,
Ești idealul clasic al soției.
Căminul tău e raiul căsniciei -
Dar oare fericirea ta nu minte?
Nu simți ades robia datoriei,
Cum greu ți-apasă inima și minte?
N-ai da tot raiul tău de mai-nainte
Pe-o clipă din vârtejul nebuniei?
Parfumul cald al serilor te-mbată
Și inima-ți ce-abia știa să bată
În ritmul calm al vieții tale triste
Deodată se deșteaptă și învie...
Te-apleci în vântul tainicei ispite
Și-ai vrea să fii amantă, nu soție!
sonet de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suspin
Un tei în noapte palpita
Ca un plămân,
Tu ai zburat, cu gura ta,
Ca un lăstun.
Ții minte când stăteam sub tei
La ceas târziu?
Te oglindeai în ochii mei,
Acuma știu
Că scrisă mi-ai rămas în ei
Și de neșters.
Ții minte când șopteam sub tei
Un singur vers,
Că ești a mea de la-nceput
La nesfârșit
Și să-mi răspunzi nici n-ai putut,
Doar m-ai privit.
[...] Citește tot
poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Tristele (1968)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hiperviziune
Prin câte hiperspații s-au născut,
În minte sau aiurea-n Univers,
Alături invizibili am fi mers,
Până ce șoapta cea dintâi ar fi tăcut.
Din câte stele în Ocean
Sclipirea-și odihnesc,
Pe una numai, din alean,
Identic am ales.
Dar plini de colb stelar pe trup,
În păr cu radiații,
Pe Om noi l-am zidit din Lut,
Și gheme de senzații.
Și-n câte hiperpații s-au născut,
În minte sau aiurea-n Univers,
[...] Citește tot
poezie de Elena Albu
Adăugat de Olga Bocioaca
Comentează! | Votează! | Copiază!
De nu te-aș fi știut!
Ți-aș răsădi un pui de gând pribeag
Pe lângă așteptările aldine,
Să-ți crească dorul, să-mi răsari mai drag,
Să nu-mi gonești urările de bine!
Ți-aș fi răspuns la setea de culori
Când te trezeai din foamea de cuvinte;
Eu te găsesc lumină, tu mă dori
Cu umbra dintr-o vară ce mă minte.
Și toamna asta m-a născut cu-n dor
De noi, de tine, de o altă lume;
Tu-mi scuturi visul, eu în vis te-ador
Și mi-ai uitat și lacrimă și nume.
Și dacă nopțile vor troieni
Iubirea ce-o ascund așa cuminte,
În noaptea ce ne știe voi veni
Să te întreb, din mine, ce ții minte?
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păstrez în minte...
păstrez în minte chipul tău
păstrez și rujul tău
pe buze
arome rare simt
în nări
și retrăiesc zile apuse
când pielea ți-o ating
cu gândul
furnicături se adună-n corp
un strigăt mut mă cheamă-n
neguri
te-aș lua cu mine... și-aș lua tot
bine ori rău de-o fi cu noi
în doi
e totuși altceva
vom râde plânge și împărți
câte un pic...
că tolba-i grea
sau chiar mai mult
din ce-a strâns soarta
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Stănciulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!